Grupurile de Acțiune Locală - Soluții noi la probleme vechi în mediul rural

interviu cu Daniel Vasiliu, consilier județean și formator GAL

Care este povestea Grupurilor de Acțiune Locală și cum ați ajuns formator în GAL?

În 2009, domnul Bumbu, pe când era director la Direcția Agricolă, m-a sunat și mi-a propus să discutăm despre niște grupuri de dezvoltare locală, care, în Europa, erau deja, de prin 1981, și urmau să se organizeze și la noi. Atunci nu prea se știa ce sunt. Ulterior, Ministerul Agriculturii a organizat niște cursuri de formare pentru oameni care trebuiau să lucreze pe aceste grupuri de acțiune locală. Am participat la două sesiuni de instruire, una la Gura Humorului și una la Mamaia, după care am primit un certificat, pentru a putea lucra ca formator. De acolo, am încercat să încropesc o echipă și, acum, pot să spun că un GAL este un ONG care aduce fonduri europene în comună, la firul ierbii cum se spune.

Cum ați ales să faceți aceste grupuri în zona Roznov și Ștefan cel Mare?

Inițial, am ales zona Colegiului 3, pentru că atunci, Dumnezeu să-l ierte, Culiță Tărâță era deputat acolo, și am vrut să atragem cât mai multe comune din zonă, pentru a le putea sprijini ca, ulterior, să deruleze proiecte. Din păcate, au intrat doar 8 comune, din 14 cât cuprindea colegiul la momentul respectiv, pentru că nu s-au încadrat în niște norme. Am cuprins orașul Roznovul și comunele Dochia, Mărgineni, Zănești, Piatra Șoimului, Borlești, Tazlău și Balcani din Bacău și s-a numit Grupul de Acțiune Locală ”Nicolae Roznovanu”. În prima sesiune de primire a strategiilor de dezvoltare locală generate de GAL-uri, au fost selectate și contractate de minister 81. Roznovanu a fost selectat în prima etapă. Noi semnasem aici echipa de implementare tehnică, semnasem contractul, am dat drumul la proiecte, la selectare și, la un moment dat, am avut o discuție cu primarii din zona Dragomirești-Ștefan cel Mare. În urma decesului lui Victor Surdu, deputat pe Colegiul 6, care a vrut să organizeze aici un GAL, nu s-a mai întâmplat nimic. Ne-au prezentat stadiul la care erau și am demarat procedura de constituire a grupului ca ONG, am luat strategia și am depus-o la minister. GAL Dragomirești-Ștefan cel Mare a fost selectat pe ultima sută de metri, în a doua sesiune, și am început implementarea și acolo. Sunt 18 comune, de la Văleni până la Girov.

A fost greu?

Cel mai greu a fost să-i conștientizăm, pe primari în primul rând, de importanța unui GAL. Au înțeles până la urmă, chiar dacă au fost reticenți față de proiectele cu fonduri europene. Le-am explicat că acest GALfuncționează diferit. Este singura entitate care aduce fonduri europene în comună. Ulterior, primarii au înțeles că nu se mai duc la Iași sau la București, ci vin la noi, alegem tipul de proiect, la noi depun, noi selectăm, apoi vor fi chemați la Iași doar să semneze contractul. Tot noi ținem legătura și post-implementare.

Cum au perceput oamenii din rural activitatea unui astfel de grup?

Sunt oameni care au venit la noi și au făcut proiecte foarte frumoase, care funcționează astăzi. De exemplu, avem, pe proiectul ”Tânărului fermier”, măsura 112, un tânăr care a primit 40.000 de euro, sumă nerambursabilă și fără co-finanțare, și a achiziționat un tractor mic, cu care să-și lucreze pajiștea pentru animalele sale, plus alte utilaje. A preluat, prin transfer de la părinți, terenurile și animalele și a făcut un plan de dezvoltare pe următorii 3 ani, în care a scris unde crede el că poate să ajungă cu afacerea lui. Sunt ajutoare mici, dar, pentru un mic fermier, este o sumă importantă. Pe GAL Dragomirești, avem un proiect de vreo 250.000 de euro, achiziționare utilaje mari: combină tractor, plug, tot felul de utilaje. Proiectul a fost prin co-finanțare de 50%-50%.

Ce avantaje aduce un GAL?

Fiind perioada foarte scurtă de implementare, ultima cerere de plată este anul acesta, 30 septembrie 2015. Noi avem doi ani de zile de când am semnat contract. Nu a fost timp să avem o strategie așa cum poate ne-am fi dorit, a fost perioada scurtă de implementare. Dar lumea trebuie educată, mai ales partea privată. De aceea, încercăm să stăm cât mai mult de vorbă cu cetățenii din comunele respective, prin întâlnirile pe care am solicitat să le avem. Vrem să-i conștientizăm că, de exemplu, o primărie nu poate lua mai mult de 200.000 de euro pe proiect, dar comunitatea mai poate câștiga încă cel puțin 200.000 de euro dacă vine un privat din zonă și face proiect. Este foarte important pentru comunitate ca privatul să acceseze fonduri prin GAL. Avantajele sunt multiple: locuri de muncă, în primul rând, apoi se plătesc taxe și impozite la primărie, ceea ce înseamnă bani. Se creează și o emulație, se încurajează ca și altcineva să facă lucruri, beneficiile sunt multiple, se văd în timp și intră în joc și alte sume care erau păstrate dintr-o temere, se stimulează economia.

Deci banii ar rămâne în comună…

Se întâmplă niște facilități în comuna respectivă și eu mi-aș dori ca, prin acest grup de acțiune locală, să rămână, dacă s-ar putea, banul cheltuit de acești locuitori, ca într-o familie. De ce să se ducă cetățeanul din comuna Piatra Șoimului, de exemplu, la Zănești să cumpere materiale de construcție, când el poate să aibă un mic întreprinzător acolo, care îi facilitează și îi aduce mai aproape materialele de care are nevoie. Și exemplele pot fi multiple. Atunci banul rămâne în comunitate și ne sprijinim unul pe celălalt. Așa ar trebui să gândim strategia viitoare a GAL-urilor. Dacă am un producător de legume la Podoleni, trebuie să am un depozit frigo la Zănești, unde să-și poată depozita produsele în condiții normale, iar la Roznov ar trebui să avem o piață agro. Totul trebuie să fie într-un lanț, să oferim locuri de muncă oamenilor din comunitate.

Cine poate depune un proiect prin GAL?

Oricine. În sumele maxime acceptate prin ghidul de finanțare, pe măsura pe care o vrea fiecare. Noi putem finanța aproape orice, în limita sumei maxime. Trebuie să dăm praful jos de pe un cufăr și să deschidem să vedem ce avem frumos în el. Pentru a facilita bunul mers al proiectelor, am constituit un birou unic de avizare. Cu acordul președintelui Consiliului Județean și domnului prefect, la Direcția Agricolă funcționează un program, o dată pe săptămână, în care un reprezentant al unei instituții, de la care este nevoie de un aviz, vine și gestionează aceste proiecte. Adică nu mai trebuie mers la 10 instituții pentru 10 avize, sunt toate la un loc. Pe modelul biroului unic de la noi, au început să aplice și alți colegi din țară aceeași metodă, de facilitare a lucrurilor.

Ce aduce nou sesiunea 2014-2020?

Viitoarea programare va fi 40% pe teritoriu, 40% pe populație și 20% pe calitatea de strategie. Vor fi alte norme, cu alt ghid, cu lucruri total schimbate față de vechea strategie. În următorii 5 ani, ne-am dori să avem proiecte „deștepte”. N-aș vrea să mai finanțăm proiecte care constau doar în asfaltare, betoane, infrastructură. Asta le spun și primarilor, se pot face prin proiecte pe măsurile mari, la nivel național, nu prin GAL. Gal-ul trebuie să scoată la iveală acele mici proiecte, să finanțeze lucrurile frumoase, sensibile, care trebuie păstrate. De pildă, la Piatra Șoimului, în momentul când am decis să facem căminul cultural, ne-am gândit la cele două ansambluri folclorice din localitate, care sunt de notorietate ca valoare și ca număr. Au unde să-și desfășoare activitatea. Am îmbinat utilul cu plăcutul. Nu finanțăm doar drumuri, ci și componenta culturală, socială.

Exemple de proiecte „deștepte”?

Dacă vorbim de proiecte deștepte, eu mi-aș dori să văd proiecte inovatoare. De exemplu, să facem un iluminat public cu panouri fotovoltaice, un sistem de supraveghere video unde este zonă de trafic, cablate la panourile fotovoltaice, și de ce nu, și o rețea wireless. Și cu niște panouri fotovoltaice se rezolvă trei lucruri. Pentru aceste proiecte, solicitantul ar trebui să fie UAT-ul. Dar primăriile au avut până acum alte nevoi stringente, majoritatea s-au axat pe infrastructură, pe utilaje necesare.

Câți bani vor fi alocați pentru 2014-2020?

În următorii 5 ani, nu mai suntem presați de timp. În următoarea strategie, pe care o vom depune în toamnă, vrem să prindem mai multe proiecte pe privat. Un muzeu, un centru social, o bază sportivă, copiii să aibă un mediu în care să se dezvolte, proiecte pentru păstrarea identității culturale, patrimoniului, moștenirii culturale. Vrem să scoatem din fiecare comună ce e mai bun și mai valoros. Le-am spus primarilor să aducă oameni care fac ceva, să ne spună despre lucrurile frumoase care se întâmplă în sate. Căutăm să implicăm pe toată lumea, primari, preoți, sfatul bătrânilor, medici de familie. Trebuie să facem o conștientizare a populației, pentru că, părerea mea, ONG-urile reprezintă o gură de oxigen pentru următorii ani, din punct de vedere economic. Pentru 2007-2013, România a avut de la Uniunea Europeană 413 milioane de euro pentru acest proiect liber, pentru finanțarea GAL-urilor. Banii pe vechea programare s-au dat discreționar, din punctul meu de vedere. Pentru că, indiferent dacă erau două comune într-un GAL sau 20, tot 2,5 milioane se primea. S-au mai remediat lucrurile între timp. Așa cum ne-a ajutat domnul Bumbu la început, așa, pe noua programare 2014-2020, pot spune că deptatul Harbuz, care este și vicepreședintele Comisiei de Agricultură, a sprijinit Federația Națională a GAL-urilor și a cerut o suplimentare până la un miliard de euro, din cele 7,2 pe care Ministerul Agriculturii le are la dispoziție pentru toate programele în următoarea perioadă. Nu am reușit un miliard, dar avem 700 de milioane la dispoziție pentru 2014-2020. Sper ca, în primii doi ani, acești bani să se regăsească în proiecte valoroase, care să aducă plusul de valoare atât de necesar în comunitățile rurale. Mai sper ca, în momentul când vom termina acești bani, să putem realoca de pe alte fonduri, tot în cadrul Ministerului Agriculturii.

Pe lângă cele 5 GAL-uri existente în Neamț, se vor mai organiza altele?

Din câte știu, se va mai face un GAL în zona Târgu Neamț, care va cuprinde vreo 10 localități, se va numi „Ținutul Zimbrilor”, și încă unul, „Elena Doamna”, undeva în zona Romanului. La ”Nicolae Roznovanu” vor adera și Rediu, Cândești, Podoleni, Costișa, Bahna, Români, Moldoveni, Filipești, Alexandru cel Bun și Săvinești, va avea 17 comune și noul GAL se va numi „Drumurile Bistriței”. GAL Roznovanu își va duce la bun sfârșit proiectele aflate în derulare, plus perioada de monitorizare, după care va rămâne un ONG de sine stătător și va putea să acceseze alte fonduri, proiecte pe alte ministere. GAL-ul Dragomirești-Ștefan cel Mare se va numi ”Ținutul Răzeșilor” pentru că a intrat și orașul Târgu Neamț, și am mari speranțe că vom face mari proiecte.

Sunteți mulțumit cu ce s-a realizat până acum prin GAL?

Dezvoltarea pleacă de la talpa țării. O casă nu pleacă de la temelie, nu? Eu vreau să construiesc. Sunt foarte mulțumit și fericit că am intrat în branșa asta, că s-au creat aceste grupuri de acțiuni locale prin programul liber, finanțat de Ministerul Agriculturii. Aceste GAL-uri sunt singurele entități care își desfășoară activitatea în zona rurală și ele ar putea fi cel mai aproape de beneficiar, de la micul întreprinzător până la primărie. Sper ca județul Neamț să nu aibă comună care să nu fie inclusă într-un GAL. Nu știu alte entități care să aducă fonduri europene în zona rurală care să fie mai aproape și mai dedicate acestor proiecte.

Oana IOSUB-TOMA