Detectoristul Marius Irimia, pasionat de istorie și descris în paginile Mesagerului de Neamț, a făcut o nouă descoperire. De data asta nu este vorba despre un tezaur, ci despre resturile unui bombardier american, folosit de ruși, prăbușit și – se pare – explodat în Munții Tarcăului, la o altitudine de 1480 de metri. Oamenii locului știu, de ani de zile, despre avion – unii au aflat povestea de la părinți, pentru că nici nu erau născuți la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial -, dar nu s-au grăbit să anunțe autoritățile de la nivel județean sau central. De altfel, sătenii au un alt tip de mentalitate față de orășeni și preferă să păstreze întâmplările și istoria pentru ei. Marius Irimia a ajuns la Tarcău în căutarea unei cruci, care marchează locul în care sunt îngropați patru soldați nemți, uciși în război. A găsit un localnic al cărui tată s-a ocupat de săparea gropii și de plantarea a patru brazi în colțuri, pentru recunoaștere.
„Nemții își pierduseră hărțile și, în loc să se ducă prin munți spre Transilvania, au luat trenulețul ăla, care e ca un fel de mocăniță, și au coborât la Tarcău”, povestește Marius Irimia. „Rușii au aflat, au desfăcut calea ferată să deraieze trenul și i-au așteptat. Nemții au căzut din vagoane și au fost mitraliați. Oamenii satului i-au strâns și i-au îngropat într-o vale, la 15 metri de drum. Vorbind cu fiul unuia din cei care au înhumat soldații, am aflat că undeva în munți ar fi un avion căzut. Când mi-a spus că e un bombardier american, folosit de ruși, am crezut că sunt povești. Pe urmă, m-am convins că este cea mai plauzibilă ipoteză”.
În primă fază, Marius Irimia a luat legătura cu personalul de la ocolul silvic și a primit prima confirmare că, într-adevăr, undeva, într-o zonă extrem de abruptă, există resturile unui avion.
Cu detectorul într-o mână și cu hârlețul în cealaltă, după un drum infernal, de câțiva kilometri cu mașina, Marius Irimia a început o ascensiune de două ore și jumătate, care i-a pus la încercare condiția fizică, la modul acut. Însă imaginea pe care a descoperit-o l-a convins că a meritat tot efortul: „O groapă de 5 pe 7 metri, adâncă de 2 metri, iar în jurul ei, pe 300-400 de metri numai fragmente. Faptul că am găsit bucăți din avion și în vale, pe o suprafață atât de mare, deși, în mod normal, la un impact, toate fragmentele se duc, din inerție, în direcția zborului, pledează pentru ipoteza unei explozii. Am săpat puțin pe fundul gropii și am descoperit mai întâi niște bucăți de piatră, de 60 pe 40 cm, dislocate din roca mamă, iar dedesubt cărbune, de la copacii care au ars odată cu resturile avionului. Nu am găsit metal topit, însă am găsit cartușe de mitralieră, cu vârful înflorit, fără să aibă capsa percutată. Ori au venit de pietre și au explodat, ori a fost un foc foarte mare, consecutiv exploziei. Cartușele sunt produse undeva în Alabama, ceea ce confirmă ipoteza că este vorba despre un avion american. Pe tot perimetrul sunt mii și mii de bucățele de aluminiu, de-am crezut că mi s-a stricat detectorul. Am găsit și un far de semnalizare portocaliu. De regulă bombardierele aveau combinații de culori – de exemplu alb, portocaliu, verde – pentru ca, în momentul aterizării, cei de jos să știe că sunt aliați, nu inamici, și să nu-i atace. Am găsit și o piesă ca o țeavă – este rotorul elicei de la un motor. L-am fotografiat cu o brichetă pe el, ca să am etalon. Am înțeles că după 1989 s-au furat foarte multe bucăți din avion. Cele două motoare, care aveau 940 kg bucata, au fost dus la fier vechi de niște «întreprinzători» care le-au coborât cu TAF-ul, iar diverse piese au fost luate de săteni, unele se mai găsesc și acum prin gospodării. O aripă a fost folosită, mult timp, de un vânător ca acoperiș, să se apere de ploaie când stătea la pândă, dar n-am mai găsit-o. Acolo este loc care trebuie cercetat, dar n-am ce face de unul singur. Am luat legătura cu doi-trei băieți din țară, pasionați de aviația militară și de istoria celor două războaie și, poate, după ce se termină sezonul de împerechere la cerb, vor veni să stăm câteva zile acolo cu cortul și să căutăm. Trebuie să fie undeva o piesă specifică acestui tip de avion, să ne convingem că este vorba într-adevăr despre modelul B25 J Mitchell”.
Oamenii locului, și nu doar ei, știu că în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, rușii au folosit mii de avioane fabricate de americani. În cel prăbușit la Tarcău erau 6-7 militari. Sătenii au găsit resturile lor împrăștiate printre cele ale bombardierului, le-au adunat și le-au îngropat, undeva, în apropiere. În arhivele Armatei Române, nu există o evidență a aparatelor de zbor care au fost doborâte pe teritoriul României în cele două războaie. Un istoric rus, contactat de o cunoștință de-a lui Marius Irimia, a confirmat, însă, că bomberdierele americane au fost folosite de ruși pentru a ataca România. Aparatele erau kaki, iar rușii le-au vopsit cu negru pe dedesubt, ca să fie vizibile mai greu de la sol. Detectoristul a primit o fotografie a unui bombardier B25 J Mitchell, expus într-un muzeu din America, dar încă mai are de lucru până să obțină o dovadă certă că este acest tip de avion și până să deslușească întreaga poveste. Mai ales că abia și-a descoperit pasiunea pentru istoria războiului și, deocamdată, este în faza de studiu.
Bombardierul Mitchell
În 1944-1945, bombardierul Mitchell a fost în acțiune în Europa
Conform scurtului istoric, prezentat pe un site american de profil, primul avion de tip B25 J Mitchell a fost fabricat în septembrie1939, a zburat în luna august 1940 și a intrat în serviciul Air Corps SUA spre sfârșitul anului 1940.
B-25Bs a luat parte la una dintre cele mai faimoase acțiuni din Al Doilea Război Mondia, prin bombardarea Japoniei, în aprilie 1942, condusă de colonelul Jimmy Doolittle. Șaisprezece B-25Bs au decolat de pe puntea portavionului USS Hornet, 800 de mile de coasta Japoniei și au bombardat Tokyo și alte orașe japoneze.
B-25 Mitchell a luptat în fiecare teatru din Al Doilea Război Mondial și a fost folosit în multe roluri, inclusiv la bombardamentele tactice, sau ca rezervor. Aproximativ 10.000 de avioane au fost construite între 1940 și 1945, 4.390 dintre acestea fiind modelul ”J” seria B-25 și au servit armata Statelor Unite, RAF, RCAF, Raaf, precum și armatele aeriene ale multor altor națiuni. Aeronavele cu marcajele B-25 J au luptat în nord-vestul Europei în perioada1944-1945.
Cristina MIRCEA
Parteneri
Mesagerul Bacău Cupa României de Box Seniori U23 aduce elita pugilismului românesc la Bacău: Francisc Vaștag, printre invitații de onoare 
ZCH Vaslui. Accident în Bârlad, semnalat la 112. Pompierii au găsit doar urmele impactului 
NewsEdge Călătoriiile în literatură sunt parcurse în kilometri fizici și sufletești 
BusinessEdge Libra Internet Bank finanțează un parc fotovoltaic în județul Dolj. Proiectul include aproximativ 30.000 de panouri 
