Ovidenia

La 21 noiembrie, ziua în care creștin-ortodocșii prăznuiesc Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, calendarul popular al românilor marchează intrarea în iarnă, printr-o sărbătoare solară aflată sub semnul luminii, al focului, al vederii și al viziunii: Ovidenia sau Vovidenia

Se spune că în noaptea de Ovidenie comorile ascunse ard cu flacără albastră, cerurile se deschid, iar fetele ”văd” chipul ursitului în fântână, la lumina albă a unei lumânări.

Oamenii petrec noaptea cu lumină, lumânări și focuri aprinse, privesc cerul și fac previziuni asupra vremii și rodului noului an.

Se spune că în această noapte vrăjitoarele ”văd cel mai bine”, fac farmece, descântă, ghicesc viitorul, sporind taina unui timp magic, în care totul pare cu putință.

În calendarul popular, cea de-a doua săptămână de post este marcată de una dintre cele mai importante sărbători creștine anuale – Ovidenia. Bunicii noștri credeau că „în această zi s-a vedit lumea, pe care Dumnezeu a blagoslovit-o la Blagoveștenie” (T. Pamfile), iar, pentru asta, oamenii din comunitățile tradiționale, conservatoare, petrec noaptea din ajunul sărbătorii cu lumina aprinsă, fac focuri și încearcă să deslușească semnele cerului.

Vovidenia reprezintă celebrarea zilei în care, potrivit tradiției, Sfinții Ioachim și Ana au adus pe fiica lor, Maria, în vârstă de trei ani, la templu. Conform tradiției, Sfânta Fecioară Maria a rămas la templu până la vârsta de 15 ani, ca una care, încă înainte de zămislire, fusese hărăzită Domnului, de către părinții ei. Amănunte despre aceste etape ale vieții sale sunt consemnate într-o apocrifă din sec. al II-lea d.H., cunoscută sub numele de ”Evanghelia după Iacov” sau ”Protoevanghelia”.

Ea își petrecea timpul ca și celelalte fecioare, citind Scripturile, lucrând, rugându-se și sporind în dragostea față de Dumnezeu. Îngerul Gavriil îi aducea hrană și îi tâlcuia locurile mai greu de înțeles din Biblie, pregătind-o pentru a putea primi Vestea nașterii Fiului de Dumnezeu Iisus.

Străbunicii noștri o considerau o sărbătoare deschizătoare de iarnă, marcată de puterea luminii, a focului, a vederii și a viziunii. Numele de Vovidenie provine din slavonă, însemnând „ceea ce se face văzută”. În unele părți ale țării, în această zi se aprind lumânări, mai ales pentru cei adormiți, și se împart pomeni. Este bine ca lumânările și focul să ardă toată noaptea.

În această zi, în lumea în care bunicii noștri erau copiii, existau o seamă de obiceiuri specifice Zilei Luminii.

Copiii puneau crengi de măr în vase cu apă. Acestea, ținute la lumină și căldură, înmugureau și înfloreau. În noaptea de Anul Nou, erau folosite drept sorcove.

În popor, se spunea că, în noaptea de Ovidenie, comorile ascunse ard cu flacără albastră, cerurile se deschid, fetele își pot vedea ursitul, vrăjitoarele încep și ele „să vadă”, iar femeile dau de pomană „lumina de veci”, adică lumânarea care nu se va stinge niciodată pe lumea cealaltă.

Țăranii petrec noaptea cu lumânări și focuri aprinse, privesc cerul și fac previziuni asupra vremii și rodului noului an.

De Ovidenie, femeile încep să ungă cu usturoi locurile de trecere (prag, ferestre, cuptor), ca să nu intre farmecele în casă, pentru că, potrivit credinței populare, urmează o perioadă în care forțele malefice se vor descătușa.

Din același motiv, începând cu această zi și până la Sângiorz, femeile nu au voie să mai spele rufele la râu, iar prelucrarea pieilor de animale și a lânii este strict interzisă în comunitate.

Filipul cel Șchiop – tradiții precreștine

Theodor Dimitrie Speranția, în „Răspunsul la chestionarul de sărbători păgânești”, din 1914, descria această sărbătoare culeasă din universul popular al tradițiilor. „Filipii” au fost niște apostoli care, pe vremea prigonirii creștinilor, au fost dați într-o groapă cu lupi, de unde au scăpat. Acești „Filipi” au fost șase frați zdrențăroși, care rătăceau prin lume și aveau puterea să schimonosească, să pocească pe cei care nu țineau zilele lor. Unul din „Filipi”, fiind șchiop, a rămas în urmă și de aceea se ține mai târziu, în ziua de 21 noiembrie. Toți Filipii te mai pot ierta, dar „Filipul Șchiop” niciodată. Filipii e o sărbătoare ținută și de femei, și de bărbați, iar mocanii o țineau atâtea zile câți cai aveau.

În ziua de Ovidenie, pe 21 noiembrie, se celebrează și „Filipul cel Șchiop” sau „Filipul cel Mare”, divinitate arhaică a lupilor și conducător al cetei „Filipilor”, ale căror zile preced lăsatul de sec. În tradițiile vechi, „Filipii” se țineau cu trei zile înaintea fiecărei lăsări de post. Trei se serbează toamna, în ultimele zile ale dulcelui dinaintea Postului Crăciunului. Se spunea că aceștia sunt mai buni.

În mediul arhaic al crescătorilor de oi, ciobanii țineau sărbătoarea Filipului cel Mare, ca să nu „vină lupul ăl șchiop și să le fure oile”.

Cu toate acestea, ei știu că lupul nu este doar un prădător al turmei, ci și singurul animal care vede dracii, alungă bolile copiilor și, alături de vidră, călăuzește sufletul mortului spre lumea de dincolo.

Se povestește că un om a nesocotit sărbătoarea și a lucrat de Ovidenie, iar din acea zi a rămas șchiop până la capătul zilelor.

Îndrumar creștin pentru vremuri anevoioase – „Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte”

Dumnezeu vorbește prin oameni, indiferent de religia pe care o au aceștia. Tocmai din Japonia, aflăm secrete anti-îmbătrânire, de la cel mai longeviv medic din lume. La 103 ani, medicul japonez Shigeaki Hinohara este cel mai longeviv medic din Japonia, dar și din întreaga lume. El consideră că, datorită dietei sale sănătoase, a reușit să ajungă la această vârstă.

Medicul îi sfatuiește pe oameni cum să trăiască o viață lungă și fericită, el însuși fiind ceL mai bun exemplu. Iată care este rețeta longevității și sănătății, dezvăluită de acest medic remarcabil, într-un interviu acordat revistei ”Japan Times”:

Corpul nu trebuie stresat cu reguli – ”Energia vine din starea de bine, nu din a mânca sau a dormi mult. Consider că e mai bine să nu ne stresăm corpul cu prea multe reguli fixe în ce privește orele destinate cinei sau somnului”.
Aveți grijă ce mâncați – ”Toți oamenii longevivi, indiferent de rasă, naționalitate sau sex, au un lucru în comun: niciunul nu este supraponderal”.
Fiți mereu ocupați cu ceva și priviți numai înainte – Acest medic este atât de ocupat, încât programul său de cursuri și munca sa obișnuită de la spital este programată cu un an înainte.
Urcați scările și duceți-vă propriul bagaj – Medicul Shigeaki Hinohara urcă două scări dintr-un pas, astfel susține el că-și menține mușchii în formă bună. În fiecare zi, el încearcă să meargă între 2.000 – 2.500 de pași, într-un ritm lent, pentru că el folosește un baston.
Durerea este ceva misterios – Cel mai bun mod de a uita de durere este să… te distrezi. ”Uitați de obsesia de a acumula lucruri materiale. Nu vă faceți prea multe griji pentru acestea. Nu uitați că, atunci când vine moartea, nu veți lua nimic cu voi”.
Știința nu tratează oamenii pe cont propriu – Conform acestui doctor, știința nu tratează în mod egal toate bolile, ci consideră că bolile sunt individuale. El a mai spus că, în scopul de a cunoaște bolile și tratamentul acestora, noi trebuie să le cunoaștem, la fel de bine cum o face medicina.
Găsiți-vă eroul și încercați să fiți mai buni decât el – Medicul afirmă cu mândrie că, pentru el, eroul a fost tatăl său. Și, ori de câte ori se află într-o situație complicată, se întreba ce ar face tatăl său. Noi, creștinii, ne putem întreba ce ar face Mântuitorul Iisus Hristos sau Sfânta Fecioară Maria în acea situație.
Fiți pregătiți pentru neprevăzut – aceasta se poate realiza prin practicarea asiduă a învățăturilor spirituale hristice.
Fiți voluntari – ”Să trăiești mult e un lucru minunat. Eu, de la vârsta de 65 de ani, lucrez ca voluntar 18 ore pe săptămână și mă bucur de fiecare minut folosit astfel”, afirmă medicul Shigeaki Hinohara. (Sursa: Time For Natural Health Care)