Părăsită de 6 ani, după ce a eșuat încercarea de o transforma într-un cazino de partid (zice gura târgului), clădirea Poștei centrale din Piatra Neamț „râde de noi” – declară Daniel Stoleru, șeful Oficiului Județean de Poștă. Până acum, însă, alții au „râs” de construcția monument istoric emblematic pentru oraș. Și au râs pe bani mulți, care s-au dus pe chirii exorbitante, în vreme ce Poșta Română nu găsea fonduri pentru o banală centrală termică – adevăratul motiv al mutării.
Săreau siguranțele din când în când
Construcția Poștei centrale a început în 1930, iar Carol Zane, arhitectul italian sub „bagheta” căruia s-au ridicat Gara Piatra Neamț și Muzeul Cucuteni, fosta Bancă Națională, a aplicat o rețetă proprie destinației pe care avea s-o aibă, din start, clădirea. A păstrat ideea temeliei masive, din blocuri de piatră, „care ar putea susține încă două etaje”, după cum s-a exprimat ultimul expert care a văzut-o, și, în plus, a prevăzut-o cu un luminator în acoperiș, care să asigure vizibilitatea necesară pentru cei care aveau de completat înscrisuri. Din start, Poșta centrală a avut instalație electrică bine făcută, cu conductorul învelit în izolație din fir textil, și instalație de încălzire pe păcură, cum era la vremea aceea, cu două cazane serioase și calorifere din fontă. Nu trebuia decât să fie întreținute și exploatate conform instrucțiunilor. Ceea ce s-a și întâmplat, vreme de zeci de ani, până când au apărut în jurul ei oameni cu idei de afaceri. Și poșta chiar a fost una din afacerile murdare.
„Doar știe toată lumea că PDL-ul a vrut să facă acolo cazino și trebuia găsit un motiv pentru mutare”, a declarat Vasile Trifescu, liderul Sindicatului Lucrătorilor din Poșta Română filiala Neamț. „Mai întâi s-a stricat un cazan, al doilea nu avea autorizație ISCIR, oamenii se încălzeau cum puteau, cu radiatoare, și instalația electrică n-a făcut față. Mai săreau siguranțele din când în când și, atunci, directorul Mihai Chebac, care a fost numit strict politic și până atunci n-a avut nicio legătură cu poșta, a hotărât să ne mutăm. Pentru spațiul de vizavi de muzeu, s-a plătit o chirie de 19,5 euro/mp fără TVA, în condițiile în care, la vremea aceea, dl. Zaharia mi-a spus că, la Casa de cultură, exista spațiu de închiriat cu 4 euro/mp. La mall-ul de la piață, s-a făcut contract pe 12 euro/mp, iar bani pentru două centrale termice de apartament, care ar fi rezolvat problema încălzirii în toată clădirea veche, nu s-au găsit. A fost o afacere murdară, girată de la centru, și, drept mulțumire că a încheiat-o, Mihai Chebac a fost promovat la București. Nu i-a păsat ce lasă în urmă. Când s-au mutat lucrătorii, nu s-a gândit nimeni să golească instalațiile, a înghețat apa în conducte, au plesnit, au fost inundații. Și, chiar în condițiile astea, în 2013, când a venit un expert de la Botoșani și a făcut săpături lângă temelie, a spus că mai putem ridica două etaje liniștit deasupra și construcția rezistă, nu are nicio problemă de structură. Dacă nu se implica politicul, nu se ajungea aici”.
Aflat într-o postură ingrată, Daniel Stoleru, actualul șef al Oficiului Județean de Poștă Neamț, a încercat să diminueze cheltuielile și a mutat birourile de la mall, la Centrul Teritorial de Calcul. Oficiul Piatra Neamț a rămas, totuși, în spațiul de vizavi de muzeu, cu o chirie mai mică decât cea inițială. Însă, fără personalitate juridică, pe plan local nu se pot lua decizii importante. Soarta Clădirii Poștei vechi este în mâna celor de la București, care, de altfel, au și gajat-o la ANAF.
„Siguranța și stabilitatea” – o sintagmă convenabilă
„Imobilul situat în localitatea Piatra Neamț, strada Alexandru cel Bun, nr. 21, a fost supus unei expertize tehice, în cursul anului 2008”, ne-a răspuns Compartimentul de comunicare al Poștei Române, la solicitarea de a lămuri motivul abandonării clădirii. „În urma concluziilor expertului tehnic autorizat, privind siguranța și stabilitatea construcției, s-a luat măsura mutării personalului în spații închiriate, care să asigure condițiile optime pentru desfășurarea în siguranță a activității poștale, cât și pentru deservirea optimă a publicului. În decembrie 2009, s-a închiriat un spațiu cu suprafața de 592 mp, pentru desfășurarea activității personalului aferent OJP Neamț, OPDC Neamț și al Controlului Ulterior, în total 120 de salariați. Prețul de închiriere a fost, inițial, de 12 euro/mp, însă acesta s-a diminuat succesiv, ajungând, la începutul anului 2012, la 6,1 euro/mp. La 1 iulie 2013, cele trei subunități poștale au fost relocate într-un alt spațiu, cu o suprafață de 525 mp, la prețul de 5,9 euro/mp, spațiu în care funcționează și în prezent. În ceea ce privește personalul OP Piatra Neamț 1, acesta își desfășoară activitatea, începând cu decembrie 2009, într-un spațiu aflat în centrul orașului Piatra Neamț. Pentru suprafața de 175 mp, tariful lunar de închiriere a fost, inițial, de 19,5 euro/mp, fiind diminuat succesiv și ajungând, în prezent, la 9,7 euro/mp.
În momentul de față, imobilul se află sub sechestru asigurator la ANAF, până la achitarea ratelor eșalonate ale obligațiilor bugetare”.
Acum, având în vedere că, în limbajul experților, sintagma „siguranță și stabilitate” în cazul unei clădiri se referă inclusiv la instalațiile de utilități, se prea poate ca, în expertiza tehnică din 2008, acesta să fi fost sensul și nicidecum unul care să se refere la probleme ale structurii de rezistență. Purtătoarea de cuvânt al Companiei Poșta Română a declarat că ea nu a văzut expertiza și a scris în răspuns ceea ce i s-a transmis de la Direcția Logistică. Prin urmare, am solicitat o copie a expertizei, pentru a ne lămuri dacă sintagma „siguranță și stabilitate” a fost convenabilă exclusiv pentru proprietarii spațiilor care au încheiat contractele de închiriere cu Poșta Neamț. Că pentru chiriaș, afacerea a fost, cu siguranță, păguboasă, având în vedere că, pentru mai puțin de 5 ani a scos din buzunar peste jumătate de milion de euro. Bani care dacă ar fi fost investiți în clădire…
Autoritățile locale – lipsite de reacție
Deși, legal, Primăria Piatra Neamț este responsabilă de stare monumentelor istorice aflate în municipiu, vreme de 6 ani, n-a avut nicio reacție la afacerea Poșta. O tăcere explicabilă, dacă ar fi să dăm crezare celor care spun că tocmai din primărie a venit ideea plecării cu chirie, pentru a rentabiliza alte spații. La rândul ei, Direcția pentru Cultură Neamț a tăcut până acum, când noua directoare a trimis o adresă șefului Oficiului de Poștă, prin care i-a cerut să-și precizeze clar intențiile legate de reabilitarea clădirii.
Daniel Stoleru s-a bucurat că, în sfârșit, se interesează cineva de soarta clădirii, dar, neavând personalitate juridică, a trimis adresa mai departe, la București.
Iar Compania Națională Poșta Română, întrebată despre proiectul de renovare și, mai ales, despre termenul în care ar putea începe lucrările, a răspuns, prin același Compartiment de comunicare: „ Bugetul de venituri și cheltuieli al companiei, pe anul 2015, a fost aprobat abia la sfârșitul lunii septembrie de către Ministerul Finanțelor Publice, motiv pentru care, până în prezent, nu s-au putut demara etapele legale ulterioare expertizei tehnice, respectiv achiziția serviciului de proiectare pentru realizarea lucrărilor de renovare. Costul total al obiectivului va fi stabilit de proiectantul desemnat în urma achiziției serviciului de proiectare, după întocmirea Documentației de Avizare a Lucrărilor de Intervenții ce va constitui etapă în cadrul contractului de proiectare”.
De partea cealaltă, salariații care au muncit o viață la Poșta centrală și au plecat de acolo cu mari regrete, speră ca, într-o zi, programul de lucru pe care nu s-au îndurat să-l dea jos de pe ușă, să redevină valabil.
Cristina MIRCEA
