Dumbrăveni - aproape 700 de ani de istorie

Despre micuțul oraș sibian, de pe Târnava Mare, se poate scrie în fel și chip. Dacă vrei să vorbești despre continuitate în locuire pe aceste locuri, o poți face fără niciun fel de șovăire. Oase de mamut descoperite aici, urme de viețuire din epoca fierului, un cimitir celtic, arată că zona a fost intens locuită. Nici nu avea cum să fie altfel, facilitățile zonei favorizând traiul comunităților umane. Se poate vorbi și despre perioada dacică, urme sunt multe și sigur se vor mai găsi. Pe lângă Dumbrăveni trecea marele drum roman ce făcea legătura între Apulum, peTârnava Mare, până la Odorhei și, de acolo, cotea la stânga, spre castrele romane de la Inlăceni și Sărățeni.

Cert este că, în perioada medievală, localitatea este des pomenită și, încet-încet, capătă o personalitate distinctă.

Potrivit unor istorici, primul document despre Dumbrăveni datează din anul 1332, când localitatea apare sub numele de Ebes, fiind vorba despre un preot care plătea o dijmă. Numele care apare pentru localitate este ”Ebessffalva” și, cu mândrie locală, unii consideră că, măcar din punctul de vedere al atestării documentare, Dumbrăveni este un oraș mai vechi decât Bucureștiul. Într-un document din 1 mai 1399, Ibașfalăul apare sub denumirea de Ebesfolwa. Numele se va păstra până la începutul secolului al XVIII-lea. Românii îi vor spune în continuare Ibașfalău, până în anul 1918, când va primi actuala denumire. Repere în istoria orașului vor deveni nume precum Apaffy, Maria Tereza, Iosif al II-lea, Ana Pauker sau comunități precum cea a armenilor.

* Elisabetopolis – orașul administrat de armeni

De la 1671, istoria orașului este legată de o comunitate adusă/ venită în zonă, care a primit privilegii și care și-a lăsat amprenta asupra zonei. Dacă, până la venirea armenilor, nu se vorbea decât despre iobagi și câinii de vânătoare crescuți aici, după aceea, orașul începe să capete personalitate. Buni comercianți, meșteșugari, au făcut de toate, dar mai ales au construit case, școli, biserici. Din 1714, Dumbrăveni trece în proprietatea Fiscului, iar împăratul Carol al V-lea îl atribuie armenilor, cu titlul de ”oraș privilegiat” și numele de Elisabetopolis. Din punct de vedere administrativ, orașul primește dreptul a-și alege magistratul, primarul și notarul. La acestea, se adaugă dreptul de a organiza săptămânal un târg și de trei ori pe an târg de țară. Tot acum este obținut dreptul de a construi pod peste Târnavă și de a încasa vamă. Podul mai rezistă și acum.

Împărăteasa Maria Tereza întărește acest privilegiu și biserica armenilor va fi subordonată Episcopiei catolice din Alba Iulia. Tot în această perioadă, se construiește Catedrala Armenească, una dintre cele mai frumoase din țară.

Peste timp, în anul 2010, mai exact în 15 iulie, se deschide Colecția Muzeală a Armenilor la Dumbrăveni. Acest lucru a fost posibil prin colaborarea dintre Asociația Rețeaua Națională a Muzeelor din România, Fundația Armeană Dumbrăveni, Primăria Dumbrăveni, Fundația Transylvania Trust și Folkeuniversitetet-Norvegia. Este primul pas făcut pentru a transforma orașul Dumbrăveni într-o destinație culturală și turistică.

Știați că…

Împăratul Iosif al II-lea a vizitat orașul, după ce a participat la niște exerciții militare și a fost cazat în casa armeanului Martin Gaspar, care era proprietarul Hanului Ibășfalăului? În urma vizitei împărătești, pe han a fost pusă o placă având inscripția: ”Benedictus Iosephus II Imperator Augustus atque Pius Rex Pater patriae nos hoc anno 1773 in Junio visitavit”. Placa, la fel ca multe alte lucruri bune existente în oraș, a dispărut după 1989, clădirea fiind acum magazin alimentar.
În timpul revoluției de la 1848, la Dumbrăveni, a stat, timp de 3 zile, revoluționarul Petöfi Sandor, după ce orașul este cucerit de două ori?
În jurul anului 1871, Dumbrăveni a fost sediu de pretură, de care țineau 32 de sate? De Tribunalul de aici depindeau localități importante, precum Mediaș, Sighișoara, Agnita, Târnăveni.
În închisoarea din Dumbrăveni, a fost încarcerată câteva luni celebra Ana Pauker, devenită apoi femeia de fier a comunismului în România?

(Acest material este promovat cu sprijinul SC FELIX EM SRL)