Consiliul Județean, alt scandal? Avem președinte, nu avem (încă) hotărâre investită legal care să-i acorde puterea

cj-1-640x385Județul Neamț are, oficial, un președinte – Emilia Arcan, în urma unei ședințe extraordinare de Consiliu Județean, în care a fost votată de 20 de consilieri. Cum nimic nu se face fără a fi emisă o hotărâre de Consiliu Județean, proiectul de hotărâre s-a aflat la punctul 2 pe ordinea de zi, în cadrul ședinței din 21 ianuarie.

Odată adoptată, în urma supunerii la vot, o hotărâre este semnată de președintele de ședință și de secretarul județului. În schimb, dacă secretarul consideră că respectiva hotărâre nu este legală, nu va contrasemna, va depune în scris și va expune consiliului opinia sa motivată. Este exact ce s-a întâmplat și în cadrul ședinței de la Consiliul Județean. „Înainte de a demara lucrările ședinței, permiteți-mi să fac o precizare că eu, personal, nu voi contrasemna hotărârea înscrisă la numărul 2 pe ordinea de zi, pe argumentele prezentate dumneavoastră în corespondența transmisă dumneavoastră cu numărul 2566, din 4 iunie 2015”, a precizat, înainte de începerea ședinței de Consiliu Județean, Daniela Soroceanu, secretarul județului.

Faptul că nu contrasemnează hotărârea l-a repetat și în momentul când consilierii județeni au început s-o aplaude pe noua șefă a CJ Neamț, Emilia Arcan.

Întrebarea este ce se va întâmpla de acum înainte. Pe fond, este, de fapt, o problemă foarte gravă, aceea dacă sunt valabile rezultatele alegerilor din 2012 sau este valabilă o lege apărută după, care să se aplice retroactiv, peste prevederile legii alegerilor locale, așa cum era ea la acea vreme.

Din punct de vedere al circulației actelor și al efectelor juridice, avem următoarea situație: când secretarul consideră că proiectul supus dezbaterii și aprobării de consilieri nu este legal, anunță, în timpul ședinței, că nu va contrasemna respectiva hotărâre și o va înainta prefectului județului cu obiecțiunile pe care se bazează argumentele de nelegalitate. Prefectul poate solicita revocarea actului respectiv dacă este de acord cu obiecțiunile secretarului, sau poate ataca la contencios respectivul act. Prin atacarea la instanță de către prefect, respectiva hotărâre se suspendă și se revine la varianta anterioară actului aprobat, iar dacă prefectul nu împărtășește opinia secretarului, emite avizul de legalitate și, din acel moment, hotărârea în cauză produce efecte juridice.

Trimiterea făcută de Dana Soroceanu la o dispută din 2015, când se vorbea despre necesitatea unor noi alegeri la Neamț după decesul lui Culiță Tărâță, nu este întâmplătoare. Și atunci prefectura a forțat nota și a pierdut disputa, fiind urecheată chiar de șefii din minister.

Ce ar putea susține secretarul județului pentru a nu contrasemna decizia?

Un prim argument: dacă am admite că legea electorală nouă a intrat în vigoare deja și produce efecte, ar însemna că, acolo unde există președinți aleși uninominal, ar putea fi demiși cu două treimi din numărul consilierilor și ar putea alege, în acest fel, un președinte prin vot indirect și nu direct, așa cum era legea la începutul mandatului, în 2012. De exemplu, într-un județ condus de un președinte PSD, Oprișan să zicem, s-ar forma o nouă majoritate în consiliu și acesta ar putea fi demis așa. Lucru aberant, dar legea ar trebui să se aplice și acolo dacă o aplici în cazul de la Neamț.

Alt argument este neretroactivitatea legii. Mandatul curge pe perioada iunie 2012 – iunie 2016, iar Legea 115 din 2015 este în interiorul acestui mandat și nu poate activa pe prevederi anterioare datei publicării în Monitorul Oficial – mai 2015.

Mai pot fi aduse și alte amănunte. După legea nouă, nu vom mai avea un buletin de vot pentru alegerea unui președinte de Consiliu Județean din rândul cetățenilor. De aceea, nici în caz de vacantare a acestui post, nimeni nu va mai putea organiza alegeri anticipate, deoarece președintele se alege doar dintre consilierii județeni. Cu alte cuvinte, exact acest text de lege ne indică faptul că, această lege nu se poate aplica în mandatul care curge din 2012 până în 2016, când am avut buletin de vot pentru alegerea unui președinte de consiliu județean din rândul cetățenilor.

Dacă s-ar accepta ideea că legea nouă a intrat în vigoare, atunci, toate consiliile județene, inclusiv Neamțul, ar trebui să aibă numărul impar de consilieri și nu par, cum este acum: 34 plus un președinte. Prin reducere la absurd, ar însemna ca prefecții din toată țara să dea afară câte un consilier local/ județean, sau să adauge un consilier local/ județean ca să facă numărul impar.

Toate acestea sunt argumente care ar trebui măcar să dea de gândit, dar care, în România, pot fi combătute tot pe lege. Câți juriști atâtea soluții, cu mențiunea că mai există întotdeauna și soluția Vișan în Neamț. Evident că am putea aduce în discuție o hotărâre a Curții Constituționale, care, printr-o decizie obligatorie din 2012, că este nelegal să intervii cu un tip de scrutin, peste durata mandatului unui ales după un alt tip de scrutin.

Toate acestea fiind spuse, nu ne rămâne decât să așteptăm decizia prefecturii și să ne întrebăm de ce Constantin Iacoban nu a atacat la contencios decizia prefectului. Pentru că o putea face și, cel puțin teoretic, putea să obțină o suspendare a ordinului acestuia. Sau, cine știe, o va face de acum înainte, impulsionat/forțat de vizita noului șef de partid.

Andreea Amariei

Valentin Bălănescu

 

 

 

 

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.