În Neamț, ca de altfel, și în alte județe din țară, s-au dezbătut public propunerile de plan-cadru pentru clasele V-VIII. După aceste dezbateri s-au formulat și niște informări care au fost trimise la Ministerul Educației. Au apărut tot felul de propuneri, unele extrem de pertinente, altele subiective, altele pline de haz. Astfel, la numărul 18, pe lista de propuneri se vorbește despre „înlocuirea orelor de religie cu ore de istoria religiilor, care să fie predată de orice profesor.” Dacă ideea ar fi pusă în practică, ar fi interesant de văzut cum va preda religia un profesor de chimie, unul de matematică sau unul de educație fizică. Cum va arăta varianta finală a planului-cadru, după care vor învăța elevii de gimnaziu, se va ști după 7 februarie. Detalii cu propunerile din Neamț pentru planul-cadru, puteți citi în continuare. (Marian TEODOROF)
INFORMARE privind dezbaterile variantelor de plan-cadru
În demersul național de identificare a oportunităților educaționale pentru elevii din învățământul preuniversitar, în conformitate cu politicile educaționale promovate de MENCS, Inspectoratul Școlar Județean Neamț a declanșat dezbaterile privind propunerile de plan-cadru pentru învățământul gimnazial. Aceste dezbateri au antrenat, în egală măsură: cadre didactice, directori de școli, părinți și reprezentanți ai partenerilor educaționali.
Astfel, la nivelul unităților școlare și al centrelor de dezbatere organizate (Piatra-Neamț, Roman, Tg. Neamț, Bicaz), cei peste 3200 de participanți și-au exprimat punctul de vedere cu privire la: planul-cadru, instrument de politică educațională (relevanța planului-cadru pentru parcursul educațional al elevului și pentru organizarea timpului școlar; repere și principii de dezvoltare curriculară, criterii de elaborare a planurilor-cadru), structura planului-cadru (organizarea pe arii curriculare, raportul dintre disciplinele din trunchiul comun-curriculum la decizia școlii-opțional integrat), opțiuni pentru o variantă de plan-cadru (plan-cadru de învățământ versus profilul de formare al elevului, propuneri de îmbunătățire; argumente).
În acest context, au fost organizate și s-au desfășurat următoarele activități:
1. Dezbaterea variantelor de plan-cadru la nivelul tuturor unităților de învățământ preuniversitar, cu participarea cadrelor didactice, a directorilor de școli, a părinților și partenerilor educaționali.
- Dezbaterea aspectelor referitoare la: planul-cadru, instrument de politică educațională, structura planului-cadru, opțiuni pentru o variantă de plan-cadru în cadrul întâlnirilor, pe centre, a cadrelor didactice și conducerilor de școli; au fost organizate de zbateri în următoarele centre: Colegiul Național Calistrat Hogaș Piatra-Neamț, Colegiul Național Roman-Vodă Roman, Colegiul Național Ștefan cel Mare Tg. Neamț și Liceul Carol I Bicaz.
- Întâlnirea cu directorii și directorii adjuncți ai unităților școlare din Neamț, în cadrul căreia directorii au prezentat în scris concluziile asupra dezbaterilor din școli.
- Constatări
Participanții la dezbateri au evidențiat punctele de vedere ale colectivelor didactice din care fac parte. Prezentăm, în sinteză, principalele constatări:
- Varianta 1 valorifică TC actual, asigură continuitatea cu planurile-cadru actuale și, prin reducerea numărului de ore, facilitează adaptarea elevilor din ciclul primar la gimnaziu.
- Varianta 2 întărește studiul științelor naturii și al tehnologiei, prin introducerea disciplinelor fizică și chimie în primii 2 ani de gimnaziu.
- Varianta 3 asigură valorificarea capacității integratoare a disciplinelor din aria curriculară Om și societate, reechilibrând distribuția pe verticală a orelor alocate istoriei și geografiei.
- Toate cele trei variante noi de plan-cadru prevăd diminuarea numărului de ore destinat studiului limbii și literaturii române la clasa a V-a (de la 5 ore pe săptămână la 4 ore pe săptămână).
- La clasa a VIII-a, se propune scoaterea limbii latine ca disciplină de studiu.
- Eliminarea studiului limbii latine de la clasa a VIII-a și eventuala păstrare a sa în ciclul liceal, la clasele de profil umanist, va face și mai dificlă înțelegerea metalimbajului din științe.
- Numărul orelor de studiu pentru a doua limbă străină este redus cu o oră.
- Disciplinele socio-umane „câștigă” o oră la fiecare clasă (toate variantele).
- Orele de consiliere și orientare nu mai apar în trunchiul comun (Varianta 2).
- Se propune începerea studiului chimiei și al fizicii de la clasa a V-a (Varianta 3)
- Se propun diminuări ale numărului de ore afectat studiului istoriei și geografiei.
- Orele de TIC din clasele a V-a și a VI-a sunt „continuate” de orele de educație tehnologică la clasele a VII-a și a VIII-a (Varianta 1 și Varianta 3).
- În clasele a V-a și a VI-a, nu mai există alte discipline care să ofere elevilor o viziune asupra modului în care sunt realizate bunurile de consum și nu li se oferă posibilitatea de a-și exersa abilitățile practice.
- Varianta 2 cuprinde 1 oră/săptămână de educație tehnologică și 1 oră/săptămână TIC. Acestea sunt necesare elevilor în egală măsură, scopurile lor fiind diferite.
- Prin aplicarea Variantei 1 și Variantei 3 nu ar fi posibilă adaptarea elevului la realitatea din ce în ce mai tehnologizată; în toate țările europene, educația tehnologică are un rol bine conturat și se studiază la toate clasele de la nivelul învățământului secundar.
- Prin aplicarea Variantei 1 și a Variantei 3 învățământul românesc nu dă suficient credit pregătirii sub aspect practic a viitorului absolvent de gimnaziu.
- Introducerea opționalului integrat la nivelul mai multor arii curriculare (Varianta 1).
- Părinții sunt nemulțumiți de toate cele 3 variante și le resping.
- Părinții nu doresc creșterea numărului de ore la clasă; creșterea numărului de ore reduce randamentul școlar.
- Schimbările dese din legislația învățământului din ultimii ani, lipsa continuității au provocat confuzie și au afectat randamentul școlar.
- Propuneri
- Creșterea numărului de ore de limba și literatura română de la 4 ore la 5 ore pe săptămână.
- Organizarea unor întâlniri, la nivel național, între profesorii de diverse discipline și forurile decizionale, în vederea discutării statutului disciplinelor în sistemul educațional românesc.
- Formularea unor alternative reale, în urma revizuirii propunerilor de plan-cadru.
- Introducerea, în aria curriculară Limbă și comunicare, a unui opțional de lectură destinat activităților de înțelegere de text/opțional de literatură universală/literatură pentru copii (V-VIII).
- Introducerea limbii latine în TC la clasa a VIII-a.
- Înlocuirea orei de limba latină de la clasa a VIII-a cu o oră de pregătire pentru evaluarea națională.
- Regândirea statutului limbii latine, a programei acesteia, precum și a locului în cadrul planului-cadru pentru gimnaziu.
- Aprobarea Variantei 1, cu introducerea unei ore de limba și literatura română la clasa a V-a (5 ore).
- Aprobarea Variantei 2, deoarece elevii din clasa a VIII-a au nevoie de mai mult timp pentru pregătirea evaluării naționale.
- Varianta 2 oferă posibilitatea ca prin educația tehnologică să se poată studia tehnologiile din domeniile majore ale societății contemporane; oferă posibilitatea alfabetizării elevilor în tehnologia informației prin disciplina TIC, precum și îndrumarea acestora pe parcursul celor patru ani pentru a utiliza tehnologia informației în scopuri constructive, raportat la posibilitățile psiho-intelectuale ale vârstei corespunzătoare fiecărei clase.
- Educația tehnologică să fie studiată la toate clasele.
- Educația tehnologică să includă și elemente de TIC.
- Aprobarea Variantei 3 (susținută, mai ales de profesorii de istorie și geografie și considerată cea mai apropiată de nevoile reale ale elevului de gimnaziu).
- Menținerea orei de consiliere și orientare la toate clasele de gimnaziu.
- Elaborarea unei alte variante de plan-cadru în care să fie menținute orele de limba și literatura română de la clasa a V-a (5 ore) și limba latină de la clasa a VIII-a (1 oră).
- Prelungirea termenului de dezbatere a variantelor de plan-cadru pentru prezentarea argumentelor de către specialiștii de la ISE.
- Reintroducerea examenului de admitere la liceu.
- Înlocuirea orelor de religie cu ore de istoria religiilor, care să fie predată de orice profesor.
- Înlocuirea orelor de educație economică cu ore de istorie și geografie.
- Disciplinele Educație pentru drepturile copilului, Educație interculturală, Educație pentru o societate democratică, Educație economică pot fi capitole distincte în cadrul orelor de istorie.
- Introducerea disciplinei Științe, sinteză între disciplinele: biologie, chimie, fizică.
- Curriculumul la decizia școlii (CDS) – ca pondere și varietate – este prea restrâns pentru a putea asigura flexibilitate și o reală adaptare a ofertei școlii la nevoile proprii și la cerințele comunității.
- Reducerea numărului de ore de matematică și, implicit, o descongestionare a programelor școlare la această disciplină.
- Descongestionarea programelor la toate disciplinele și accesibilizarea conținuturilor de învățare.
- Adaptarea metodologiei de elaborare a disciplinelor opționale la resursele financiare ale sistemului.
- Alocarea de fonduri pentru susținerea proceselor de inovare curriculară.
- Formarea și normarea cadrelor didactice care vor preda discipline opționale în manieră integrată.
- Păstrarea actualului plan-cadru.
- Argumente
- Apariția unor disfuncții în realizarea încadrării la nivelul școlilor.
- Trecerea de la clasa a IV-a la clasa a V-a ar putea fi facilitată de profesorul de limba și literatura română; adaptarea este facilitată de comunicarea în limba română.
- Limba și literatura română este o disciplină matrice pentru studiul celorlalte discipline.
- Limba și literatura română face parte din blocul
- Studiul aprofundat al limbii române oferă platforma logică și conceptuală pentru înțelegerea tuturor celorlalte discipline.
- Studiul limbii latine oferă elevului logică a gândirii și a acțiunii, echilibru și măsură în faptă, capacitate de organizare a discursului/comunicării, orientare în câmpul istoriei universale și naționale;
- Părinții solicită mai multe ore de limba și literatura română pentru pregătirea elevilor în vederea evaluărilor și examenelor naționale.
- Studiul limbii latine la clasa a VIII-a susține studierea altor discipline (istoria, biologia, limbile moderne).
- Mărirea numărului de ore pentru disciplinele socio-umane nu avantajează studierea istoriei.
- Studiul fizicii și al chimiei nu poate începe la clasa a V-a deoarece elevii nu au suficiente cunoștințe de matematică, care să le faciliteze învățarea conținuturilor specifice; școlile nu dispun de resurse necesare studiului chimiei la clasa a V-a.
- Educația tehnologică contribuie la orientarea elevilor în lumea contemporană tot mai tehnologizată.
- Menținerea educației tehnologice susține europenizarea învățământului românesc.
- Profilul de formare al absolventului de gimnaziu se bazează pe 8 competențe-cheie; prin parcurgerea modulelor de la educație tehnologică începând cu clasa a V-a și până în clasa a VIII-a, elevii își formează 6 din cele 8 competențe-cheie.
- În orele de educație tehnologică, elevii învață mai multe lucruri practice, sunt informați asupra domeniului tehnologic pentru a putea alege în cunoștință de cauză filiera tehnologică și pregătiți pentru meseriile cerute pe piața muncii.
- La ora actuală disciplina educație tehnologică este predată din perspectiva unui învățământ interdisciplinar, centrat pe elev, de profesori care au dobândit mai multe specializări.
INSPECTOR ȘCOLAR GENERAL,
Prof. dr. VIOREL STAN
2 comentarii
Consider ca orele de religie sa sa faca la biserica din cartierul respectiv ,intrucat in biserica se poate realiza un cadru prielnic desfasurarii orelor de religie.
Scoala trebuie despartita de biserica pentruca ambele au doctrine diferite si este corect ca elevul la scoala sa invete stiintele materialiste.
Cred ca este cazul sa te mai documentezi…… Educatia religioasa (nu religia!!!) trebuie realizata in scoala acolo unde ii este locul! Cat priveste materialismul….. vezi doctrina comunista pe care o implementezi deja…..