Învățământul profesional și Camera de Comerț și Industrie Neamț

pietricica turism

????????????????????????????????????

Spre deosebire de anii din urmă, în județul Neamț s-a făcut un pas, mare, în dezvoltarea învățământului profesional, unul făcut pe baze reale, nu doar pe discuții formale purtate între directorii de școli și primari, eventual urmate de raportări triumfaliste la București. Un factor decisiv l-a constituit implicarea Camerei de Comerț și Industrie Neamț, care a încercat să armonizeze interesele oamenilor de afaceri, cerințele lor, cu situația existentă la nivelul unităților de învățământ. Un interviu cu Mihai Apopii, președintele CCI Neamț și vicepreședintele Camerei de Comerț și Industrie a României.

– Domnule președinte, a fost complicat să se ajungă la situația în care, acum, județul Neamț este considerat un model în ce înseamnă învățământul profesional?

  • Nu a fost ușor, au fost foarte multe întâlniri și, la început, multă neîncredere, care venea din toate direcțiile. Cred că am ajuns să primim notă de trecere în acest domeniu, pentru că putem spune că, anul acesta, planul de școlarizare pentru învățământul profesional cuprinde, în totalitatea lui, ceea ce au solicitat firmele. Noi, împreună cu Inspectoratul Școlar, am desfășurat o campanie de interogare a firmelor, la modul concret, pe nevoile de calificare pentru următorii 3-5 ani. Toate aceste date culese au fost prezentate și dezbătute în Comisia Locală pentru Parteneriat Social și s-a insistat ca solicitările firmelor să fie inclus în planul de școlarizare. Acest fapt este foarte important.

– Cum a fost colaborarea cu Inspectoratul Școlar?

Am găsit înțelegere, și la Inspectoratul Școlar, și la dl. inspector Mihai Lăcătușu, care se ocupă de învățământul profesional și tehnic pe zonă. Am urmărit să prindem toate solicitările firmelor, în marea lor majoritate. În acest moment, planul de școlarizare s-a aprobat, a fost înaintat la București și cine citește anexele lui poate observa că, în dreptul fiecărei clase, apar și firmele care solicită. Deci, dacă sunt 24 de mașiniști pentru prelucrarea lemnului, scrie 14 pentru Tehnoprod și 14 Nord Arin. Este doar un exemplu. Mai există o problemă, reală și dureroasă. Planul de școlarizare pleacă întâi de la situația demografică. Nu putem pune într-un plan ceea ce nu avem. Acest plan de școlarizare s-a făcut, s-a transmis; urmează partea cea mai grea: relația cu părinții, convingerea că există un viitor pentru copil, dacă el caută să-și pună în evoluție mai întâi o meserie și după aceea să poată lua o decizie, oricare ar fi ea. Poate ajungem și la o relație cu primarii de comune, să facem niște întâlniri cu pipt 1 după diplome, de orice fel. E un lucru care a bulversat, pur și simplu, societatea românească, iar partea aceasta, de pregătire a resursei umane, este absolut cea mai necăjită.

– Ajungem la o problemă fundamentală: se încurajează și se dă posibilitatea obținerii de diplome, foarte ușor, iar la sfârșitul liceului sau facultății, tu, absolvent, te trezești cu o diplomă, cu două, și te duci acasă, pentru că beneficiezi de programe de „protecție socială”.

Este o temă dureroasă și e greu să o propunem acum, în an de alegeri. Eu nu văd de ce trebuie să dăm atâtea ajutoare sociale unor oameni care sunt capabili de muncă. Sunt perfect de acord că trebuie sprijinite persoanele vulnerabile, dar nu înțeleg de ce trebuie să dau absolvenților de liceu, care sunt în floarea vârstei, ajutor de șomaj atunci când nu au intrat la facultate. De ce să nu-i îndrum spre un loc de muncă, într-o fabrică, într-o firmă? Eu nu cred că, pentru acești tineri, nu s-ar găsi un loc de muncă, să-și câștige singuri banii de care au nevoie, în loc să primească ajutor de șomaj și să lustruiască balustradele.

– Și cui refuză, să i se mai dea ajutor de șomaj?

Poate să stea acasă și pe banii părinților, fără să se angajeze, dar nu trebuie să i se dea ajutor de șomaj indiferent cum. Are părinți care îl pot întreține, el nu vrea să muncească și eu, stat, îi dau ajutor de șomaj?! Nu cred că este corect. Toate aceste ajutoare cu tentă electorală sufocă mediul de afaceri. Ele sunt o povară, pentru că acești bani trebuie luați de undeva, sub o formă sau alta. În loc să avem programe care să micșoreze birocrația, în loc să dăm ajutoare sociale numai unde trebuie, am creat un aparat birocratic extraordinar de stufos. Sunt de acord cu salarii mai mari la bugetari, la medici, dar, în compensație, trebuie oferit ceva. În afară de nepăsare și aroganță, mai trebuie să ai și profesionalism, și dorință de a colabora, de a fi ușor de perceput de cel care apelează la tine. Din păcate, lucrurile nu se schimbă în măsura în care societatea înțelege să acorde niște venituri decente celor care lucrează în mediul bugetar. Investiția trebuie făcută din ambele părți. Poate ar trebui ca profesionalismul și capacitatea de a rezolva probleme să fie înaintea veniturilor care se presupune că trebuie asigurate…

 

  • Camera de Comerț și Industrie: Sprijinirea agenților economici în asigurarea cu resursă umană, prin învățământul profesional și tehnic

Ca primi pași, s-au realizat:

  • Protocol de colaborare la nivel național, între Camera de Comerț și Industrie a României și Ministerul Educației Naționale, în domeniul formării și certificării profesionale;

  • Protocol de colaborare, încheiat între Camera de Comerț și Industrie Neamț și Inspectoratul Școlar Județean Neamț, în scopul îmbunătățirii orientării școlare și formării profesionale a elevilor din județul Neamț, prin identificarea unor direcții de dezvoltare a procesului de învățământ;

  • Metodologie de lucru, comună la nivel județean, privind colaborarea dintre CCI Neamț și ISJ Neamț asupra fundamentării planului de școlarizare în învățământul profesional;

  • Consultarea firmelor, în ordinea descrescătoare a cifrei de afaceri, a numărului de angajați;

  • Întocmirea unei situații privind oferta județeană de școlarizare;

ipt 3– Realizarea unei baze de date cu agenții economici care doresc să se implice în învățământul profesional, care să conțină elemente de tip dual (ex.: acordarea de burse lunare, asigurarea unei mese calde pe perioada desfășurării practicii la agentul economic respectiv, decontarea transportului elevului de acasă/ cămin la agentul economic/ școală, asigurarea echipamentului de lucru etc.);

  • Analiza posibilității de grupare, pe meserii solicitate de firme:

o firmă – o clasă

2 firme – o clasă

o clasă din 2 meserii înrudite

  • Urmărirea, ca principiu, ca totalul solicitat de firme să fie cuprins în planul de școlarizare;
  • Realizarea procentul de 60% învățământ tehnologic (profesional și liceal) și 40% învățământ teoretic și vocațional;

  • Discutarea proiectului de plan de școlarizare în CLDPS și trimiterea spre firmele solicitante rezolvările soluționate pentru anul școlar viitor (2016-2017);

  • Discutarea în ședința CLDPS asupra necesității simplificării procedurii de acreditare de către ARACIP (Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar) a unei unități școlare pe o anumită calificare, pentru a răspunde în cel mai scurt timp la cerința existentă pe piața muncii;

  • Organizarea la nivelul județului Neamț a 5 clase de învățământ profesional în plus față de anul școlar precedent;

Urmează:

  • Încheierea contractelor de practică între unitățile școlare și firmele solicitante;
  • Identificarea și organizarea, acolo unde sunt solicitări (3 cazuri), a claselor de școală profesională cu elemente de învățământ dual, prin acceptul și implicarea firmelor (asocierilor de firme) suport;

  • Pregătirea campaniei de selecție și îndrumare a copiilor din școlile generale spre învățământul profesional în sistem dual, în limita locurilor aprobate, al calificărilor și formațiunilor de studiu;

  • Derularea, acolo unde este cazul, a activităților de recunoaștere a competențelor dobândite anterior și echivalare a unuia sau mai multor module de pregătire;

  • Transmiterea spre aprobare la inspectoratul școlar a listei candidaților selectați și a formațiunile de studiu pe calificări;

  • Inspectoratul școlar va analiza și aproba formațiunile de studiu, pe calificări, după derularea activităților de recunoaștere a competențelor dobândite anterior și echivalare a unuia sau mai multor module de pregătire, apoi transmite situația către CCI Neamț;

  • Consultanța agenților economici privind:

– încheierea de contracte de formare profesională, cu persoanele selectate;

– organizarea evaluărilor parțiale;

– organizarea evaluărilor finale.

  • Asigurarea relaționării dintre agenții economici, unitățile școlare și Inspectoratul Școlar Județean Neamț.

Toate activitățile se desfășoară gratuit pentru membrii CCI Neamț și sub forma unor servicii de specializate, cu taxe, pentru agenții economici care nu sunt membrii ai CCI Neamț.

pagină realizată de Dana OSTAHIE

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.