(Ne)cazul Școala 26: părinții amenință că-și transferă copiii

Situația de la Școala „Daniela Cuciuc”, unde un băiat din clasa a V-a B își terorizează colegii, a adunat, în această dimineață (15 februarie) o parte din părinți în biroul directoarei, în încercarea de a găsi o soluție. Părinții erau revoltați și au spus că-și vor retrage copiii de la școală și-i vor muta la alte unități de învățământ. De la întâlnire a lipsit tocmai mama copilului în cauză, care a fost sunată de dirigintă și a spus că a rămas acasă „să-și rezolve problema”, fără a preciza în ce fel s-a gândit să acționeze. Nici copilul n-a venit la școală.

Directoarea Daniela Gabriela Ciobanu i-a mustrat pe părinți, spunându-le că au făcut rău școlii adresându-se presei, pentru că nu doar că „n-au rezolvat nimic”, dar le-au dat motive de bucurie celor de la Școala 2, cu care unitatea de învățământ se află în concurență.

„N-am știut cui să ne mai adresăm”, a spus une dintre mămici. „Doamna dirigintă știe de problemă, dumneavoastră știți, am fost și la domnul inspector general și l-am anunțat că ne retragem copiii, iar dumnealui ne-a spus că, pentru un păduche, nu trebuie să aruncăm tot cojocul, dar nu s-a rezolvat nimic. Cred că cel mai mult deranjează faptul că părinții ne obligă, practic, să-l suportăm, indiferent ce-ar face. Eu am vrut să-mi mut fetița la Școala 2 din clasa a IV-a și, dacă nu se rezolvă problema, chiar o mut, pentru că o trimit la școală să învețe. S-a ajuns prea departe, lucrurile sunt grave”.

Revolta părinților, care s-au săturat de plângerilor copiilor lor împotriva unui coleg care-i lovește, îi înțeapă cu pixul, le ridică fustițele fetelor sau le trage de păr, a izbucnit după ce una dintre copilele din clasă a ajuns la spital cu timpanul spart. Băiatul care i-a urlat în ureche are probleme de comportament, iar mama lui, deși a promis că vine zilnic la școală să-l supravegheze în fiecare pauză, n-a venit decât o săptămână, la începutul anului.

„Eu vă înțeleg foarte bine, dar, pe de altă parte, trebuie să găsim o soluție de mijloc”, a spus directoarea. „Nu pot să-i spun mamei să mute copilul la altă școală, pentru că și acești copii trebuie integrați în învățământul de masă. El are un handicap mediu, însă este dezvoltat intelectual, la matematică a început cu note de 7 și 8, iar când le-am spus să facă ceva pentru ora viitoare a fost singurul care n-a uitat. Nu știu ce să fac. O să-l iau în pauze la mine în birou, să-l pun să citească ceva, poate se liniștește. Sau să-l mutăm pentru o vreme în clasa a V-a A, pentru că e aproape de cancelarie. Dumneavoastră aveți vreo propunere?”.

„Eu nu mai sunt dispusă să-mi duc copilul la spital”, a declarat ferm, mama fetiței cu timpanul spart. „Dacă domnul Stan crede că integrarea unor elevi cu probleme se face fără implicarea părinților, să-și aducă dumnealui copiii sau nepoții să fie colegi cu acest băiat. Sau să-l ia la el, la inspectorat, să-l învețe carte. Am tras prea multe, mi-e și frică să mă gândesc că băiatul ăsta crește și, dacă așa se comportă acum când e într-a V-a, cum va fi întra-a VIII-a? Eu nu-mi mai aduc fetița la școală, puteți să-i puneți câte absențe vreți”.

Până la urmă, s-a convenit, de comun acord, să se organizeze două ședințe. Una cu toți părinții, la care să participe și mama băiatului în cauză, și eventual doi-trei profesori, care să-i explice cam cum le vorbește băiatul „ca să se convingă că sunt probleme”, și o alta, de consiliu de administrație, în care să se decidă dacă este oportună mutarea elevului la cealaltă clasă de-a cincea, cel puțin temporar.

Cea mai dezamăgită părea diriginta, care, oricum, este chemată de cel puțin 3-4 ori pe zi la clasă, de copiii care au conflicte cu elevul-problemă: „O să ajungem paznici, în loc să fim profesori”.

Cristina MIRCEA