În afară de unii dintre „ai noștri tineri” – ironizați cu sarcasm de Eminescu, pentru că viețuiau la Paris, într-o dolce farniente – în marile centre universitare ale Occidentului studiau și tineri români, care au dorit să ”aclimatizeze” și în orașele noastre de provincie modelul capitalei, importat, la rândul său, din tradiția culturală europeană pe care unii dintre ei o cunoscuseră și-i înțeleseseră importanța. Astfel, începând cu primele decenii ale secolului XIX, societatea provincială se emancipa, treptat, din punct de vedere cultural. Imitarea modelului capitalei sau al altor centre din Occident, însemna că și în acest orășel moldovenesc lumea întorsese spatele Fanarului, orientându-se din ce în ce mai mult spre Paris, Berlin ori Viena. Această atitudine a favorizat formarea unei intelectualități, într-adevăr selecte, din rândul căreia s-au născut – o spunem chiar cu mândrie – personalități ale culturii naționale și universale.
Unul dintre tinerii „școliți” în Occident, devenit romașcan prin adopție, a fost medicul și muzicianul Mihai Burada, personalitate complexă, la a cărei formare au contribuit în egală măsură atât Hypocrate, cât și Eutherpe. Cel care a marcat viața culturală romașcană, timp de aproape patru decenii, s-a născut la Iași, pe 1 martie 1841, descendent al unei vechi familii de cărturari din ținutul Odobeștiului. Etimologic, numele de familie, Burada, înseamnă în turcă „aici” (adv. de loc). Părinții săi, Tudorachi – având rangul de vornic – și mama sa, Maria, s-au aflat aproape trei decenii în fruntea inițiativelor culturale și artistice din Iași. Poate așa se explică și faptul că trei dintre copiii lor, Gheorghe, Teodor și Mihai s-au remarcat prin valorosul lor aport la dezvoltarea muzicii românești.
* Începuturile
Primul, Gheorghe Burada, a început să studieze vioara în familie, apoi a continuat la Paris, Viena și Dresda. A fost dirijor al corului Mitropoliei din Iași, șef de orchestră la Teatrul Mare din Copou, profesor la Conservatorul de Muzică și Declamațiune din Iași, autorul unui manual de teorie a muzicii pentru elevii acestei instituții, precum și al primului nostru manual de chitară clasică.
Teodor Burada, cel mai cunoscut dintre frați, a studiat și el vioara, mai întâi în familie, apoi a continuat la Conservatorul din Paris, în paralel cu Facultatea de Drept și Școala de drumuri și șosele din capitala Franței. A fost profesor de vioară, violonist-concertist în țară și peste hotare. Aria preocupărilor sale a cuprins cercetări de arheologie, istorie, vechi drept românesc, etnografie și folclor, filologie. Este considerat ctitorul muzicologiei și al istoriografiei teatrului românesc.
Mihai Burada a început studiul muzicii la Iași, ca și ceilalți frați ai săi, apoi a continuat la Paris. Tot aici a urmat, în paralel, facultățile de Științe Naturale și Medicină, obținând doctoratul în medicină în 1867.
În 1870, medicul Burada a venit la Spitalul Precista Mare din Roman, unde a pus bazele unui laborator clinic utilat cu aparatură importată din Germania, a introdus dezinfecția cu acid fenic și, sub influența școlii franceze unde s-a format, a modernizat terminologia limbajului medical.
Gazdă ospitalieră pentru elita intelectualilor romașcani
Casa lui Burada – azi demolată – se afla lângă Spitalul „vechi”, pe strada Speranței, nume parcă predestinat, la nr. 10. Putem spune, fără exagerare că, la nivelul Romanului de atunci, locuința lui Burada era sediul unor adevărate schubertiade, odată ce aici se reunea periodic, elita intelectualilor romașcani: medicul Mauriciu Riegler, fost primar al Romanului, farmacistul Johann Werner, pianist, avocatul Alexandru Mustea, pianist, dirijor al corului Episcopiei, fost primar al Romanului, profesorul de matematică Emanoil Sielberg, violonist și pianist amator, director al Gimnaziului Roman-Vodă, precum și personalități ale culturii românești: scriitorul Calistrat Hogaș, cu cele trei fiice ale sale, care cântau la pian, compozitorul Enrico Mezzetti și soția sa, Elena, soprană la Opera Națională din Iași, Teodor Burada, violonist-concertist de talie europeană, George Enescu, cu ocazia unui turneu din 1915.
Numele lui Mihai Burada se leagă de înființarea, în 1907, a Societății Culturale Miron Costin, una dintre primele de acest gen din țară, la acea dată. Aici au susținut conferințe: A.D. Xenopol, Nicolae Iorga, Calistrat Hogaș, Theodor Speranția, Ovid Densușeanu, Gala Galaction, Ion Agârbiceanu, Mihail Sadoveanu, George Topârceanu, Ionel Teodoreanu, Liviu Rebreanu.
”Les belles de Roman”
Atras fiind și de compoziție, Mihai Burada a preferat genul mai intim, al miniaturilor și al muzicii de cameră, afirmându-se ca un subtil și galant muzician salonard. Piesele sale, destinate pianului, poartă amprenta stilului de compoziție clasico-romantic, scrise în spiritul celor de acest gen, la modă în saloanele europene ale celei de-a doua jumătăți a veacului XIX. Unele lucrări, printre care Les belles de Roman, op. 23 – vals de salon în stil vienez – prin dedicația precizată, ne trimit cu gândul la întruchipări ale frumuseții feminine ce au aparținut Romanului. Nu putea lipsi genul romanței, abordat în ciclul Cinq romances sans paroles, op. 18, străbătute de un lirism amintind de Mendelsohn Bartholdy sau Schumann. În afară de genul cameral, Mihai Burada a compus și lucrări corale, mai cunoscut fiind Marșul Societății vânătorilor din Roman, op. 21, pentru cor bărbătesc.
Dacă ținem cont de faptul că tot ce apare în câmpul conștiinței se transmite prin relee psihosomatice asupra întregului organism, atunci vom înțelege de ce muzica – formă de comunicare directă, infraverbală – constituie atât un obiect de studiu pentru medicină, cât și o pasiune pentru cei care o practică. În felul acesta ne putem explica și confluența celor două vocații, de medic și de muzician, contopite organic în sufletul celui care a fost Mihai Burada.
Ovidiu TRIFAN
Parteneri
Mesagerul Bacău Întâlnire emoționantă între generații: 30 de ani de la înființarea Centrului de Hemodializă din SJU Bacău 
ZCH Salvamont Neamț intervine în Șaua La Morminte. Victimă epuizată cu probleme medicale 
BusinessEdge Piața construcțiilor a crescut cu 20,1% în iunie. Segmentul rezidențial are cea mai bună evoluție anuală 
