Când au votat prima dată românii?
Răspunde istoricul Dan Falcan: „Votul cenzitar a fost după 1866, când a venit Regele Carol I în țară și, pe baza Constituției din 1866, votul era cenzitar, dar procentul celor care participau la vot era foarte mic raportat la populația țării. A rămas cenzitar până în 1919, atunci avem primul vot universal. Dar în august 1919 s-a dat o lege, prin care votul devenise universal, dar doar bărbații de peste 21 de ani votau.
Regele Carol al II-lea a introdus votul pentru femei: în mai 1939, femeile aveau drept de vot pentru parlamentare.
Degradarea vieții politice a fost cauzată de votul universal. Înainte de 1914, votau oameni cu carte, cu o anumită stare materială, care nu puteau fi cumpărați nici cu promisiuni, nici cu alte foloase materiale. Clasa noastră politică de la 1848 încoace s-a degradat continuu, iar votul universal din 1919 a contribuit la asta: în toată perioada interbelică, alegătorii au fost supuși unor tentații. Au apărut tot felul de demagogi, care reușeau să acceseze mai ales voturile țăranilor, iar jumătate din populație era analfabetă și sigur că era ușor de manipulat”.
Când au votat femeile prima dată în România?
Conform textului legii administrative din 1929, femeile primeau dreptul de a vota și de a fi alese în consiliile comunale și județene, acest drept fiind, însă, rezervat anumitor categorii de femei și acordat doar dacă erau îndeplinite o serie de criterii.
Astfel, primeau drept de vot femeile care erau absolvente ale învățământului secundar, normal sau profesional, ciclul inferior, funcționarele de stat, județ sau comună, văduvele de război, femeile care fuseseră decorate pentru activitatea depusă în timpul războiului și cele care conduceau societăți culturale, filantropice sau de asistență, la momentul intrării în vigoare a legii.
* Șpaga electorală de altădată
Existau urne cu fundul deșurubabil, în care erau înlocuite voturile. Mita electorală începea cu promisiunile, iar atacurile electorale erau foarte dure. În 1931, când au fost alegeri și la putere venise Nicolae Iorga, la reproșurile țărănistului Grigore Gafencu, privind violența alegerilor, Iorga a spus că nu poate să dea țării moravuri mai bune de pe o zi pe alta.
Ce aduce nou în alegeri Carol al II-lea, când vine la putere și hotărăște că el e șeful statului?
A fost un moment în care s-a schimbat orientarea primului deceniu interbelic. Carol al II-lea a fost cel care hotăra pe cine desemnează ministru și prim-ministrul. Din 1930, el a putut să controleze foarte bine partidele și persoanele care au ajuns la guvernare până în 1937. Atunci, a preluat în propriile mâini conducerea totală a țării. Dar implicarea lui Carol al II-lea marchează și intrarea în campanie electorală, prin spate, a marilor magnați. Amintim de Nicolae Malaxa și Max Auschnitt. Aceștia s-au implicat în campaniile electorale cu foarte multe resurse financiare, cumpărând spațiu de afișaj și cetățeni care păzeau aceste afișe.
