Județul Neamț de acum și de altădată

* Autogara Roman

Inaugurată la începutul lui august 1975, noua autogară din Roman, investiție în valoare de peste un milion de lei, venea, în sprijinul multiplelor cereri ale călătorilor, să deservească, în condiții moderne, transportul auto din orașul de la malul Moldovei.

”Construcția cu etaj, ridicată în avans cu aproape 5 luni de către Șantierul nr. 2 Roman al IJCM, este în suprafață de 480 mp și va putea face față unui trafic de circa 500 de călători pe oră. Autogara posedă o sală de așteptare de 133 mp, un ghișeu cu 3 case pentru eliberarea biletelor și altul pentru bagajele de mână, încăperi pentru personalul de serviciu, precum și 11 peroane pentru urcarea și coborârea călătorilor și cu posibilități de extindere în viitor pentru o bună parcare a autobuzelor”.

Considerat un pas important pentru dezvoltarea Romanului, noul amplasament era rodul unei preocupări permanente a autorităților față de fluidizarea transportului local, datorită numărului mare de navetiști care ajungeau să tranziteze acea parte a județului. (Ceahlăul, sâmbătă, 9 august 1975)

* Casa Romașcană

Casa Romașcană, modernul restaurant situat pe strada Ștefan cel Mare din Roman, și-a deschis porțile, la fel ca magazinul general Victoria, în luna octombrie 1975: ”Dotat cu utilajele și instalațiile anexe necesare, acesta oferă consumatorilor, într-un cadru intim, condiții optime de servire a tradiționalelor mâncăruri moldovenești. Unitatea dipune de 130 de locuri”. (Ceahlăul, 25 octombrie 1975)

* Hotelul Central Piatra Neamț

Pe harta urbanistică a municipiului Piatra Neamț a apărut, în ziua 16 august 1975, Hotelul Central, considerat de autoritățile vremii un ”edificiu arhitectonic monumental” al județului. Proiectată de arhitectul A. Bojescu, de la AJP Neamț, clădirea a fost dată în folosință 4 luni înainte de termenul stabilit inițial. ”Este o construcție zveltă, distinctă, reușită, care împodobește municipiul reședință de județ. La ea sunt folosite pentru prima oară pe aceste locuri elemente din aluminiu la fațadă, precum și tâmplărie din același metal, ușor, argintiu, strălucind în lumina soarelului. Placajele din marmură și travertin, mocheta, faianța și tapetul de culori diferite, mobilierul stil dau o notă aparte, de eleganță lucrării. Hotelul, având peste subsol și parter 12 etaje, cuprinde partea de cazare cu 292 paturi în 160 de camere, recepția de la intrare, un bar de zi, o cofetărie cu 150 de locuri, terasa cu 120 de locuri, restaurantul cu 250 de locuri, centrală termică proprie, bucătărie modernă și celelalte anexe și depozite necesare. Patru lifturi, dintre care două cu viteză sporită și alte două mici pentru servicii, vor deservi întregul complex. O platformă exterioară, în spatele clădirilor, este destinată parcării masinilor grele și de aprovizionare. Terenul din față, o adevărată nouă piață publică a orașului, cuprinzând circa 2.500 mp teren, s-a amenajat acum pentru intrări, zone verzi și parcare de autoturisme. Camerele, cu unul și două paturi sau constituite în apartamente, sunt mobilate cu gust și dotate cu telefoane, difuzoare cuplate la stația proprie, televizoare în cele duble, pentru a satisface toate exigențele. Personalul, selecționat cu grijă, va putea sta la dispoziția oaspeților cu servicii și informații diverse”.

Lângă hotel se ridica și se preconiza a fi gata până în toamna acelui an, un complex meșteșugăresc, capabil să ofere o gamă largă de produse tradiționale turiștilor și localnicilor. (Ceahlăul, 9 august 1975)

* Centrala automată interurbană Bicaz

Pe 30 noiembrie 1975, a intrat în funcțiune centrala automată interurbană Bicaz. ”Prefixul prin care se pot obține abonații din Bicaz, din orice localitate din țară conectată la sistemul automat interurban, este 936. Abonații telefonici din Piatra Neamț pot obține orice abonat din Bicaz și formând direct numărul de apel al acestuia. De asemenea, abonații telefonici din Bicaz pot forma direct sau prin prefix abonații din Piatra Neamț. Pentru publicul din Bicaz, toate indicațiile privind folosirea serviciului automat interurban se găsesc în cartea de telefon a județului, ediția 1975. Orice relații se pot obține la serviciul 03 sau la ghișeele de la Oficiul Bicaz”. (Ceahlăul, 29 noiembrie 1975)

* Fabrica de produse lactate (ICIL) Piatra Neamț

Dacă, în zilele noastre, tocmai a fost rasă de fața pământului, Fabrica de produse lactate, celebra ICIL Piatra Neamț, a intrat în producție în decembrie 1975. Directorul Întreprinderii de Industrializare a Laptelui Neamț, Ghiță Mircea, informa opinia publică despre apariția unui nou obiectiv al industriei alimentare pietrene: ”Cu toate greutățile întâmpinate în procurarea unor utilaje, noua fabrică va fi conectată la circuitul de producție cu aproape o lună mai devreme, asigurând realizarea unei game largi de produse lactate pentru consumul populației. Se remarcă dotarea fabricii cu utilaje și instalații moderne de înaltă productivitate, majoritatea construite în țară. Intrarea în producție a noii fabrici din Piatra Neamț va determina o mai bună aprovizionare a populației cu produse lactate”. (Ceahlăul, 6 decembrie 1975)

* Clubul Tineretului Piatra Neamț

O dorință a tinerilor pietreni a prins contur la începutul anului 1975: un club al lor, cu dotări adecvate, o instituție de ”cultură și educație cu spațiu și dotări pe măsura preocupărilor și aspirațiilor acestor vârste”. Vasile Olariu, activist atunci în cadrul Comitetului municipal al UTC, dădea următoarele informații: ”În cursul acestei luni, va avea loc inaugurarea. Clubul nostru e amplasat pe strada Alecu Russo nr. 1, într-o foarte frumoasă clădire (n. red.- Casa Corbu, strada Mihai Eminescu, nr. 20, situată lângă vechiul Tribunal), reamenajată, cu un spațiu mai larg. Dispunem aici de săli cu destinații complexe; am procurat, apoi, o mare parte de mobilier și aparatură. O spațioasă sală de dans, construită special, va întregi acest frumos complex cultural al tineretului. Am amenajat aici un cabinet de științe sociale și politice, un cerc de creație artistică (pictură, artizanat), un cenaclu literar, un cerc foto și un cineclub, un cerc de gimnastică modernă, altul pentru ateism științific, un cerc turistic, o discotecă, o sală pentru jocuri mecanice, alta pentru biliard. Avem aici, în general, o dotare bună. Odată rezolvate aceste probleme, vom trece la conceperea și desfășurarea de activități de club propriu-zise. Am întocmit în acest sens un program riguros, pe forme ale conștiinței sociale, pentru fiecare cerc în parte. Vom constitui aici un ansamblu artistic al tineretului, cu formații de diverse genuri, vom amenaja o bază sportivă”. (Ceahlăul, 8 februarie 1975)