Aduceri aminte: Ceaușescu în Neamț (I)

pietricica turism

1980, 26 septembrie. Adunare populara la Piatra Neamt

Dintre toate vizitele efectuate de Nicolae Ceaușescu în județul Neamț, cea din 1980 a fost de departe cea mai importantă, dar și cea mai meticulos pregătită. Se împlineau, atunci, 2000 de ani de existență a așezării geto-dacice Petrodava,astăzi municipiul Piatra Neamț. Județul, care, la acea oră, număra 600.000 delocuitori, era în fierbere, șoimi ai patriei, pionieri, uteciști, muncitori, țărani,intelectuali, securiști și tovarăși de la partid fiind mobilizați, pentru a face tot ce le stăîn putință ca evenimentul să iasă perfect. Ceaușescu a venit însoțit de Elena Ceaușescu, Emil Bobu, Ion Dincă și câțiva miniștri. ”Ne aflăm în județul Neamț într-o vizită de lucru. Am venit pentru a ne consfătui cu muncitorii, cu țăranii, cu intelectualii, cu toți oamenii muncii, asupra felului cum s-au înfăptuit în județul Neamț prevederile cincinalului actual și, totodată, pentru a discuta cum să treacă la pregătirea mai bună a noului cincinal”, spunea Ceaușescu.

* Romanul industrial

Vizita înalților demnitari a început la Roman, în septembrie 1980.

Ora 9: elicopterul aterizează pe stadionul municipal din Roman. Mii și mii de metalurgiști, constructori de mașini, chimiști și alți oameni ai muncii din unitățile economice, întreaga suflare a orașului participă la acest eveniment, scandând îndelung pentru partid, pentru secretarul său general”.

Tovarășul și Tovarășa au fost întâmpinați de Gheorghe Manta, prim-secretarul Comitetului județean de partid Neamț, și de Marian Apetrei, primarul Romanului, după care s-a trecut la intonarea imnului, iar o gardă militară a prezentat onorul. Apoi, cei doi au fost invitați de strungarul Claudiu Ostache să guste din tradiționala pâine a ospitalității românești.

De la stadionul orașului, alaiul s-a îndreptat, într-o mașină ”deschisă”, spre Întreprinderea de fire și fibre poliamidice. La sosirea pe platforma întreprinderii, oaspeților le-au ieșit în cale Gheorghe Caranfil, ministru Industriei Chimice, și Dumitru Popa, ministrul Construcțiilor Industriale, prilej cu care s-a tăiat panglica inaugurală. Potrivit directorului Gheorghe Rusu, întreprinderea avea în plan să realizeze anual o producție de 18.000 de tone fire și fibre. Peste 90% din utilajele din dotare erau de producție românească.

În camera tabloului central, tovarășul Nicolae Ceaușescu a cuplat prima linie de polimerizare, moment  în care s-a marcat intrarea în funcțiune”.

Întreprinderea Mecanică din Roman a fost al doilea obiectiv vizitat de Ceaușescu. Unitatea era profilată pe fabricația mașinilor și uneltelor de prelucrarea metalului de înaltă tehnicitate, ponderea cea mai ridicată având-o producția de strunguri carusel, într-o largă diversitate tipodimensională.

”Preluat” de Ion Avram, ministrul Industriei Construcțiilor de Mașini, directorul Constantin Geosanu i-a reliefat lui Nicolae Ceaușescu faptul că, în ultimii 15 ani, ritmul mediu anual de creștere a producției industriale s-a ridicat la 19%:”Deja s-a trecut la fabricarea strungurilor carusel mari, cu diametrul de 8 și 10 metri, cu comandă numerică, destinate marilor combinate industriale de utilaj greu din țară și exportului”.

Tovarășul a ”examinat” strungul carusel cu comanda numerică SCM-80-NC, al treilea exemplar de acest fel realizat aici, în greutate de 150 de tone, cu diametrul de prelucrare de 8000 de mm.

Un ultim popas în Romanul industrial a avut loc la Întreprinderea de Țevi, care realiza, la acea vreme, 35% din producția de material tubular a țării. Aici, Ceaușescu și ai lui au fost întâmpinați de Neculai Agachi, ministrul Industriei Metalurgice, și de inginerul Petre Zimbran, directorul general al Centralei industriale de prelucrări metalurgice. Directorul întreprinderii, inginerul Vasile Sav a scos în evidență faptul că, recent, fusese montat al patrulea laminor, care permitea realizarea unei largi game de material tubular:”Astfel, în actualul cincinal, producția fizică de țevi va crește cu aproape 100 de mii de tone, iar producția netă cu încă 240 de milioane de lei”.

Întreaga delegație s-a îndreptat, apoi, spre șantierul viitorului laminor de 20 de țoli, care urma să intre în funcțiune în 1982. ”Răspunzând dorinței întregului colectiv de a inaugura lucrările de construcție, tovarășul Nicolae Ceaușescu, tovarășa Elena Ceaușescu toarnă câte un cancioc de beton în fundația viitorului laminor, care va realiza material tubular pentru forajul normal și de mare adâncime, țevi speciale și pentru industria constructoare de mașini și pentru industria energetică”.

* CFS Săvinești și IM Ceahlău

De la Roman, Ceaușescu a plecat la Săvinești, unde a vizitat o parte dintre secțiile CFS-ului. ”La coborârea din elicopter, sunt întâmpinați de inginerul Valeriu Momanu, directorul Centralei industriale de profil. Inginerul Savel Matache a înfățișat, prin intermediul unor grafice, produse și aparate prezentate într-o expoziție, succesele înregistrate de colectivul de cercetare”.

S-au vizitat secția Relon V, ce reprezenta o nouă etapă de dezvoltare a producției de fire relon, și secția de utilaje și piese de schimb. Ceaușescu a fost informat că aici, ”în cei trei ani de când funcționa acest obiectiv, au fost asimilate 185 de noi tipuri de utilaje cu înalți parametri tehnico-funcționali, comparabile cu cele mai bune produse similare din străinătate și, numai în acel an, se făcuse o economie valutară de 1,8 milioane de lei”.

Străbătând drumul spre Piatra Neamț, locuitorii comunei Dumbrava Roșie i-au făcut tovarășului ”o frumoasă primire”:”Copii în costume moldovenești execută jocul «Căiuții», specific acestei zone montane, și oferă numeroase buchete de flori conducătorului iubit”.

1980, 26 septembrie. Vizita de lucru la Întreprinderea Mecanica Ceahlăul Piatra Neamț
1980, 26 septembrie. Vizita de lucru la Întreprinderea Mecanica Ceahlăul Piatra Neamț

Următorul obiectiv l-a reprezentat vizitarea Întreprinderii Mecanica Ceahlău. Directorul Centralei de resort, Virgil Actarian, și directorul întreprinderii, Ștefan Mangu, au prezentat, în cadrul unei expoziții, ultimele ”creații” ale colectivului, între care semănătoarea S12, pentru plante, prășitoare la 12 râduri, ”care poate executa, simultan, semănatul, încorporarea în sol a îngrășămintelor chimice, lichide și solide, precum și a erbicidelor”. Utilajul constituia ”o premieră pe țară”. O altă mașinărie de elită era semănătoarea pentru păioaseSUP-29M. ”Greutatea acesteia a fost redusă cu 52 de kg, ceea ce a condus la o economie anuală, numai la acest tip de utilaj, de 10 tone metal”.

momanu 2* ”Niciodată nu am avut emoții la vizitele lui Nicolae Ceaușescu. Eu nu făceam potlogării, abuzuri, de ce să am emoții? La noi întodeauna era curat, întindeam un drapel pe secția Poliamid I, de sus până jos, și, când ajungea, mergea direct în fabrică. L-am mai însoțit și la Vaslui și la Suceava, oricum în toate locurile de care răspundeam eu.

În 1980, la Săvinești, când a inspectat atelierul de mecanică fină, unde director era Romulus Drăgan, am auzit-o pe Elena Ceaușescu spunându-i soțului ei: «Cu ceea ce se produce aici, chimia și-a rezolvat problema importului de utilaje».

Tot atunci s-a petrecut o situație hazlie. Încheind vizita la secția de utilaje și piese de schimb, președintele a întrebat un angajat dacă-i mulțumit de cât câștigă și acesta nu i-a dat niciun răspuns. L-a mai întrebat o dată, și încă o dată, și tot nimic. Din câți muncitori lucrau acolo, respectivul era singurul surdo-mut și tocmai lui i-a cerut părerea…” – ing.Valeriu Momanu, fost director general al Centralei Industriale de Fibre Sintetice și ministru adjunct în Ministerul Industriei Chimice.

pagină realizate de Ana MOISE

sursa: ziarul Ceahlăul, 27 septembrie 1980)

sursa foto: comunismulinromania.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.