Tradiții și obiceiuri de Procoavă

În Calendarul Popular al Românilor, prima săptămână a lunii se cheamă ”Săptămâna lui Procoavă”. În Panteonul românesc, întocmit de cercetătorul Ion Ghinoiu, ”Procoavă” este o divinitate meteorologică, serbată la 1 octombrie, care învelește iarna pământul cu zăpadă. Numele lui vine din slava veche și înseamnă ”văl”, iar sub influența bisericii acesta este identificat cu vălul cu care Maica Domnului își acoperea capul.

Acoperământul Maicii Domnului este o sărbătoare de o mare însemnătate între sărbătorile creștin-ortodoxe. Izvorul acestei tradiții îl reprezintă miracolul petrecut în Biserica din Vlaherna, Constantinopol, în anul 911 d.H. Atunci, după o noapte întreagă de priveghere, înspre zorii zilei de duminică, mulțimea de credincioși care se rugau în biserică au văzut-o pe Sfânta Fecioară în toată mărirea ei dumnezeiască. Sf. Andrei cel Nebun pentru Hristos (prăznuit pe 2 octombrie) a fost cel care a observat primul apariția Sfintei Fecioare, care acoperea protector, cu Lumină, mulțimea de credincioși.

Sărbătoarea Acoperământului Maicii Domnului mai este cunoscută în popor și drept Pocroave. Denumirea este, de fapt, un cuvânt slavon care înseamnă acoperirea pământului cu brumă sau cu zăpadă.

Potrivit tradiției populare, sărbătoarea Acoperământul Maicii Domnului reprezintă reperul pentru pregătirea ogoarelor pentru sezonul rece și acoperirea pământului cu brumă. În anumite zone, fetele a căror podoabă capilară nu era prea bogată se rugau în această zi Sfântului Procoavă să le acopere capul cu păr.

Bătrânii de altădată țineau post de Pocroave, având credința că, astfel, sunt feriți de boli, de înec sau de supărări. Exista o credință printre bătrânele de la țară, conform căreia, dacă părul este tăiat azi, atunci rămâne în legătură cu corpul. Din acest motiv, nu trebuie aruncat și nici ars, fiindcă poate fi luat de vrăjitoare sau de oamenii răi, care fac diverse farmece.

În unele zone, exista credința conform căreia fetele care erau împodobite astăzi pentru nuntă vor avea parte de o căsnicie lungă și fericită.

În multe zone, în ziua de Pocroave, gospodinele serveau rudele și oaspeții cu plăcinte de post, umplute cu mere sau cu dovleci. În unele sate, de Pocroave, vitele erau – și mai sunt și astăzi – stropite cu apă sfințită, pentru a fi ferite de boli în sezonul rece.

În Moldova, fetele se roagă de ”Procoave” și Maicii Domnului, pentru a le ”înveli” cât mai curând cu vălul imaculat de mireasă.

Se povestește că, în această zi, Sfântul Andrei a văzut-o pe Maica Domnului plutind în văzduh, cu mâinile întinse, rugându-I-se lui Dumnezeu pentru neamul omenesc, iar de atunci oamenii o roagă, la rândul lor, să îi acopere cu mila sa și să-i păzească de toate relele.

* Superstiții populare despre păr

Sărbătoarea lui Pocroavă era considerată una a femeilor. Fetele care nu prea aveau păr se rugau Sfântului Procoavă, pentru a le acoperi capul. Ele credeau că, în acest fel, vor deveni mai atrăgătoare pentru flăcăi și se vor mărita mai repede.

Primul lucru care trebuie spus e că a existat o mare grijă pentru păr, această grijă izvorând din convingerea omului de pe vremuri că întreaga sa putere se află în părul de pe cap sau în cel al bărbii.

De-a lungul timpului, au apărut o sumedenie de superstiții legate de păr, mai ales că părul este un element principal în multe ritualuri magice.

Se spunea că, dacă vrei să previi durerile de cap pe parcursul întregului an, trebuia să te tunzi în Vinerea Paștelui.

Părul negru sau castaniu închis denota putere, iar părul castaniu deschis a fost considerat un semn al timidității.

Se credea că, dacă părul unui bărbat crește rar în preajma frunții și în spatele tâmplelor, el va avea parte de o viață lungă. La femei, prezența unui vârtej deasupra frunții arăta că va supraviețui soțului ei.

Bătrânele de altădată atrăgeau atenția tinerelor măritate că, dacă li se încrețește părul deodată deasupra frunții, bărbații lor nu vor mai avea mult de trăit.

Printre studenți umblă vorba că, de vrei să ai baftă, nu trebuie să îți speli niciodată părul în ziua dinaintea unui examen.