”Academia” polițiștilor șpăgari – jaf ”corect” la drumul mare

Poate una dintre cele mai surprinzătoare afirmații pe care le poate face un anchetator după instrumentarea unui dosar soldat cu scoaterea din sistem (se va vedea în timp dacă temporară sau definitivă) a 14 polițiști de la rutieră, este că în structura respectivă lucrează (și) oameni cinstiți. Iar după o lună de monitorizare permanentă a mașinii dotate cu radar, s-a dovedit că, într-adevăr, lucrau pe acel autoturism și polițiști care nu luau șpagă. Iar cei care luau erau extrem de atenți de la cine acceptă și erau foarte corecți unii cu alții. Tâlhari, tâlhari, dau cu onoarea lor…

* Modus operandi

Dacă un agent primea 50 de lei și colegul lui nu era de față, nu băga banii în buzunar, ci-i așeza în cărticica de rugăciuni din torpedo, unde, altfel, se depozita ”sfânta” șpagă. La sfârșitul turei, banii se împărțeau în mod egal între coechipieri și toată lumea era mulțumită. Singura problemă era să se potrivească membrii aceleiași echipe. Era complicat dacă un agent rutier obșnuit să ”ia” era repartizat să lucreze cu un agent care nu lua.

Ca lucrurile să nu se împiedice în detalii, era stimulat șeful, Viorel Andronic, care avea misiunea să se asigure că nu nimeresc în aceeași tură agenți între care există… nepotrivire de caracter.

Șpăgarii mai aveau un stres. Știau că este riscant să ia la întâmplare, de la oricine, și atunci făceau un fel de activitate de ”asigurare”. Lăsau șoferii să le povestească de ce au greșit – oricum cei mai mulți dintre ei aveau diverse scuze, mai ales când depășeau viteza -, le adresau întrebări suplimentare despre viața lor și, dacă aveau cea mai mică suspiciune, renunțau la ideea de-a lua șpagă, chiar dacă, inițial, erau hotărâți. Abia atunci dădeau amenzi ”pe bune”. În rest, aveau cel puțin trei moduri de operare, după cum au stabilit anchetatorii.

Primul și cel mai eficient era să nu ”constate” vreo depășire a vitezei; în acest caz, lucrurile erau simple: se dădea șpaga, se închideau ochii. Al doilea era ”îmblânzirea” amenzii pe alte motive decât cele reale, adică șoferii erau opriți pentru exces de viteză, dar li se aplicau sancțiuni pentru nefolosirea centurii sau lipsa trusei medicale. Și, în fine, al treilea tip de comportament care le umplea buzunarele era să oprească șoferii care aveau alte ”păcate” decât viteza (neacordarea de prioritate, depășirea liniei continue, nerespectarea obligației de testare în vederea depistării consumului de alcool), să-i ”taxeze” și să-i lase să-și continue drumul.

* Chestiuni de familie și de… famiglie

La ultima instruire făcută polițiștilor rutieri de ofițerul DGA care se ocupă cu prevenirea, li s-a prezentat oamenilor legii – și toți care sunt acum anchetați au semnat – un filmuleț impresionant, făcut în Rusia, dar interzis la difuzare în România, pe motiv că poate afecta emoțional telespectatorii. Filmul arată cum o mașină de fițe este oprită în trafic, pe scaunul din dreapta șoferului este o sticlă goală de vodcă, polițistul cere actele la control, șoferul pune între ele niște bancnote de 50 de euro și i le înmânează. Polițistul ia banii și-l lasă să plece. Câteva minute mai târziu, mașina lovește mortal o tânără femeie. Polițistul este trimis, prin stație, la locul accidentului. Este șocat să-și vadă soția întinsă pe asfalt. O zgâlțâie și o strânge la piept. Inutil. E moartă. Lacrimile îi țâșnesc din ochi, iar din mână îi cad niște bancnote de 50 de euro mototolite.

În fața judecătorului care a primit propunerea de arestare înaintată de DNA Bacău, mai toți polițiștii s-au raportat la familii, cerând să fie cercetați în libertate: ”Inculpatul A.V. (Andronic Viorel, n.r), având cuvântul, arată că este angajat în poliție din anul 1987, niciodată nu a fost sancționat penal sau disciplinar, are un copil major, soție și este întreținătorul mamei sale. Față de faptele prezentate, urmează să dea declarații ulterior și se va supune organelor de urmărire penală. Inculpatul N.C. (Neamțu Constantin, n.r), având cuvântul, arată că este absolvent al școlii de poliție din anul 1991, nu are abateri și are 2 copii minori în întreținere. Precizează că, la momentul când conducătorii auto prezentau actele pentru control și banii când doreau să achite amenda contravențională aplicată, li se tăia chitanță. Inculpatul C.I. (Ciolpan Iulian, n.r), având cuvântul, arată că este absolvent al școlii de poliție din anul 2005, lucra la biroul rutier și a desfășurat activitatea în mod corect. Solicită a se avea în vedere că are probleme medicale, se afla spitalizat la Clinica din Iași. Are 1 copil minor în întreținere, iar soția nu lucrează. Inculpatul B.I. A. (Berbec Ionuț Alexandru, n.r), având cuvântul arată că are 2 copii minori în întreținere, soție și se obligă să se prezinte de câte ori va fi chemat”.

În anul 2015, comisarul șef Rareș Bostan, care se ocupă și cu prevenirea în cadrul DGA Neamț, a făcut 8 instruiri, la care au participat 86 de polițiști rutieri (69 de agenți, 18 ofițeri și 2 angajați din categoria ”personal contractual”). Instruirile nu sunt niște monologuri pe care ofițerul anticorupție le ține în fața colegilor săi din alte structuri, ci întâlniri interactive, care implică jocuri de rol, aplicarea de chestionare, discutarea unor spețe și informările de rigoare. O astfel de ședință poate dura între 3 și 6 ore, iar la începutul fiecărui an se programerază la toate structurile, în perioada bilanțurilor.

Pentru polițiștii rutieri sunt alese chestionare, videoclipuri și teme de discuție specifice. Ceea ce nu știu polițiștii testați este că toate chestionarele au niște ”chei”, sunt introduse într-o aplicație și relevă, automat, gradul de sinceritate a răspunsurilor. Evident, rezultatele sunt confidențiale și destinate uzului ”intern”, pentru identificarea ”riscurilor și vulnerabilităților”.

Culmea este că, printre chestionarele aplicate agenților rutieri din Piatra-Neamț, s-au numărat unele care li se potriveau mănușă. De exemplu, situația când doi agenți, membri ai aceluiași echipaj (a se vedea posibilitatea de ”nepotrivire de caracter” de care trebuia să aibă grijă comisarul șef Andronic), opresc un șofer, iar acesta înmânează, odată cu actele, și niște bani. Polițistul ia banii, mimează o verificare tehnică a mașinii, timp în care trage cu coada ochiului la colegul său, să se asigure că n-a observat ”scena”, și-l lasă pe șofer să plece. Întrebarea este pentru celălalt agent, care a văzut banii: cum procedează? Se face că n-a observat, pur și simplu? Îi spune colegului că a văzut totul și-i atrage atenția asupra modului cum a procedat și asupra riscului ca șoferul (care părea băut) să producă un accident? Nu spune nimic și-l denunță, pur și simplu?

După cum sunt prezentate faptele în referatul DNA Bacău, rezultă că polițiștii de la municipiu chiar au învățat din instruirile DGA. Dar nu ca să se ”curățe” de pete, ci ca să-și perfecționeze metodele de ”câștig” și să reducă la minimum riscul de a fi descoperiți. În interiorul biroului, s-au format două tabere, distincte și egale ca număr de agenți, băieții ”buni” acționând într-o ”unitate de voință” și fiind ”atenți” și cu șeful, iar băieții ”răi”, presupunând ce se întâmplă și fiind, unii cel puțin, adepți ai ultimei variante din chestionar: denunț, pur și simplu. Așa se face că, la Direcția Generală Anticorupție Neamț, a apărut o sesizare, încă de la începutul anului 2016.

* ”De la sesizare, până la constatare s-a mărit hora”

”Din actele dosarului de urmărire penală, rezultă că, la data de 20.01.2016, DGA SJA Neamț s-a sesizat cu privire la posibila săvârșire de către lucrători de poliție rutieră a infracțiunilor de luare de mită, prevăzută de art. 289 din C.p. rap. la art. 7 lit.c din Legea nr. 78/2000, arătându-se că există date din care rezultă că o parte dintre agenții din cadrul IPJ Neamț – Serviciul de Poliție Rutieră, au preocupări ilicite, în sensul primirii unor sume de bani sau diferite foloase materiale care nu li se cuvin, în schimbul neadoptării măsurilor legale ce se impun împotriva conducătorilor auto opriți în trafic pentru încălcarea normelor de circulație pe DN 15 (mun. Piatra Neamț-limita cu jud. Bacău). În actul de sesizare au fost indicați ca posibili autori agenții de poliție B.V., C.M., G.M.L., C.D., P.C. și D.P.”, se arată în referatul procurorilor. ”Constatând că actul de sesizare îndeplinește condițiile de fond și formă prevăzute de lege și că, din actele administrate, există indicii în privința comiterii infracțiunilor de luare de mită, precum și faptul că nu exista vreunul dintre cazurile care împiedica exercitarea acțiunii penale, prin ordonanța din 22.01.2016 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamț s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la săvârșirea infracțiunilor de luare de mită. Prin ordonanța nr. 31/P/2016 din 16.08.2016 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamț s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Bacău, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită de către numitul A.V. – ofițer de poliție în cadrul Biroului rutier – Poliția municipiului Piatra Neamț și alte persoane – angajați ai aceluiași birou.

În vederea documentării probaționale a sesizării, prin mandatul de supraveghere tehnică nr. 197/UP/2016 din data de 20.04.2016 emis de către Tribunalul Neamț, s-a încuviințat supravegherea video, audio sau prin fotografiere a activităților posibil infracționale efectuate de lucrătorii de poliție ce activează pe autospeciala marca Dacia model Logan, cu numărul de înregistrare MAI – 34691, proprietatea Inspectoratului de Poliție al Județului Neamț, aflat în exploatarea Poliției Municipiului Piatra Neamț – Biroul Rutier, pentru o perioadă de 30 zile, între 20.04.2016, orele 16:00 și 19.05.2016, orele 16:00.

În baza acestui mandat, în intervalul 22.04.2016, orele 00:21 -18.05.2016, orele 20:21, au fost realizate înregistrări audio-video în autospeciala MAI – 34691. Din exploatarea imaginilor și sunetelor captate în autospeciala de poliție pentru care s-a emis mandatul de supraveghere tehnică 197/UP/2016, rezultă că aspectele reținute în procesul verbal de sesizare din oficiu se confirmă, fiind identificate mai multe situații în care lucrătorii de poliție au primit sume de bani de la conducători auto în legătură cu atribuțiile de serviciu (în special în legătură cu neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu în ceea ce privește constatarea și sancționarea unor încălcări ale regimului contravențional, mai ales în domeniul depășirii limitei de viteză)”.

Se impun niște precizări: unele din inițialele celor de la care a pornit sesizarea nu se regăsesc în referatul DNA. De aici decurg două ipoteze: ori nu s-a confirmat că luau și fac parte din categoria băieților cu care nu se poate negocia, ori urmează și volumul II al anchetei. Legat de speculațiile privind la timpul scurt din momentul când ofițerii DGA au reușit să plaseze aparatura de monitorizare pe autospeciala de poliție și momentul când polițiștii au fost ridicați și duși la anchetă, explicația e simplă. Au fost sute de ore de înregistrări, iar ofițerii anticorupție le-au ascultat și le-au transcris pe cele relevante. Materialul adunat deja la dosar cuprinde ”rodul” a peste 400 de ore de înregistrare audio-video. La un moment dat, unii dintre agenți au avut suspiciunea că sunt înregistrați, dar credeau că doar audio. Nu le-a fost, însă, suficient de frică încât să se oprească. Și-au luat doar măsuri de precauție: au început să dea radioul mai tare când discutau cu șoferii și să se înțeleagă prin semne între ei, când făceau monetarul din torpedo și împărțeau banii frățește. Bineînțeles, avocații au afirmat că ar fi fost vorba despre banii personali ai polițiștilor.

”Nu există niciun dubiu că sumele au reprezentat bani personali, pentru că niciunul dintre inculpați nu a relatat că a pus bani personali în torpedoul autospecialei”, a precizat procurorul DNA în fața instanței. ”Banii sunt înmânați de conducătorii auto direct lucrătorilor de poliție sau printre actele înmânate acestora pentru control, lăsate în portiera autospecialei sau în interiorul acesteia. Aceste sume de bani erau depozitate în torpedou și împărțite între membrii echipajului la sfârșitul serviciului; ori nu se poate presupune că aceștia își împărțeau banii personali sau că își cumpărau mâncare. De asemenea, au fost verificate chitanțele întocmite de inculpați, din care s-a constatat că sumele respective nu reprezintă amenzi încasate pe bază de chitanță”.

* ”Milă” cu indicații pentru dascălul de la biserică

Comportamentul agenților pătați față de propria tabără era corect până la nivel de detaliu. Șpaga era adăpostită în cartea ”Sfântul Iov din Uglea, fiu al Maramureșului (1902- 1985), Viața, Minunile și Acatistul”, adusă de acasă de unul din polițiști și pusă în torpedo, tocmai pentru a ”adăposti” banii. La un moment dat, unul dintre agenți, care nu se simțea probabil foarte confortabil când dădea cu ochii de fața unui sfânt, i-a reproșat acest lucru colegului său. ”Ce vrei? Asta am găsit-o!”. Cu siguranță, niciunul dintre polițiști n-a avut curiozitatea să răsfoiască măcar cartea. Ar fi aflat că Sfântul Iov și-a petrecut o bună parte din viață prin temnițele Rusiei și probabil ar fi schimbat cartea numai pentru ideea în sine.

Uimitor este că, dincolo de suspiciunile pe care le aveau, că ar putea fi urmăriți, polițiștii afișau foarte multă siguranță. Au ajuns până într-acolo încât s-au dus acasă la unul dintre cunoscuții lor, undeva în satul Cârligi, să încaseze șpaga după program. Omul a fost prins greșind în trafic, n-avea bani la el, dar problema s-a rezolvat la domiciliu, ca între niște cunoștințe vechi. Și cu ospitalitate, după cum se arată în referatul DNA, căci a deschis poarta larg polițiștilor, însă aceștia au refuzat invitația: ”La momentul 17:55:18, cei doi agenți coboară din autospeciala de poliție, agentul G.M.L. afirmând «Nu mai deschideți, că nu intrăm». Până la momentul 18:20:28, se observă cum cei doi polițiști discută în exteriorul autospecialei de poliție cu două persoane de sex masculin. La acest moment, agentul N.C. (Neamțu Constantin, n.r.) revine în autospeciala de poliție pe locul din dreapta față, iar agentul G.M.L. rămâne în exterior și continuă discuția. La momentul 18:42:25, revine în autospeciala de poliție și agentul G.M.L., care ocupă locul din stânga față. Autovehiculul se pune în mișcare, iar la momentul 18:43:04 se observă cum agentul de poliție N.C. scoate din buzunarul din partea stângă de la pantaloni o sumă de bani, fiind vizibile mai multe bancnote în cupiură de 100 lei, pe care i-o arată agentului G.M.L. Apoi scoate din torpedo o carte și pune suma de bani între paginile acesteia, după care introduce cartea la loc în torpedo”.

Nu numai că aveau drept seif o carte despre viața unui sfânt, dar polițiștii șpăgari manifestau și înțelegere față de oamenii bisericii. Astfel, într-o dimineață foarte devreme, înainte de ora 5, după ce un șofer darnic e prins încălcând regimul de viteză și cotizează ca să fie iertat, unul din polițiști îl recunoaște și-i spune celuilalt că este dascăl la o biserică. În acel moment, agentul îi restituie dascălului o parte din șpagă, cu ”indicația” de a duce banii la biserică.

O altă dovadă că, dincolo de atitudinea lor absolut iresponsabilă vizavi de siguranța traficului, polițiștii erau foarte corecți când era vorba de împărțirea șpăgii, este comportamentul șefului Viorel Andronic, căruia subordonații îi adresau apelativul ”nea Ioane”. La birou, șeful lua doar de la unii din agenți, probabil cei mai ”productivi”, însă când mergea în misiune de supraveghere a traficului era egal cu coechipierul.

”Referitor la ofițerul de poliție A.V., s-a constatat că, în zilele de 23.04.2016 și 24.04.2016, împreună cu agentul de poliție C.I., în timp ce exercita atribuțiile de serviciu în legătură cu prevenirea evenimentelor rutiere datorate excesului de viteză, acționând cu aparatul RADAR din dotarea Biroului Rutier al Poliției municipiului Piatra Neamț, proprietatea Inspectoratului de Poliție al Județului Neamț, montat pe autospeciala cu nr. MAI – 34691, a primit de la un număr de 9 conducători auto, dintre care au fost identificați până la această dată N.V., M.I., B.I.S. și M.V.C., sume de bani în scopul de a nu aplica sancțiunile contravenționale corespunzătoare pentru depășirea limitei de viteză”, se arată în referatul DNA. ”Pe data de 24.04.2016, la ora 11:55:31, autospeciala este în deplasare, C.I. se află la volan, iar A.V. deschide torpedoul, caută între filele carnetului din interior și scoate mai multe bancnote. Așează bancnotele pe cupiuri și se observă că sunt: 4 bancnote de 100 lei, 4 de 50 lei și mai multe de 10 lei. Pune bancnotele de 10 lei în torpedoul deschis și le împarte pe cele de 100 și de 50 de lei astfel: își oprește 3 bancnote de 100 lei pentru el și înmânează lui C.I. o bancnotă de 100 lei și 4 de 50 lei (11:56:24). A.V. pune cele 3 bancnote sub șezut, iar C.I. pune bancnotele primite în buzunarul stâng exterior al cămășii. A.V. scoate celelalte bancnote de 10 lei din torpedou, pe care le numără. A.V. pune 7 bancnote de 10 lei pe scaunul său, între picioare, le numără pe cele rămase, respectiv 8 bancnote, din care înmânează lui C.I. 6 (11:56:47). Apoi ia cele 7 bancnote de 10 lei de pe scaun, le așează împreună cu celelalte 2 bancnotele de 10 lei și le împăturește la un loc. Scoate apoi de sub șezut cele 3 bancnote de 100 de lei, le așează împreună cu cele de 10 lei, după care mai înmânează alte 2 bancnote de 10 lei lui C.I. (11:57:15), care le pune în același buzunar de la piept. De asemenea, A.V. pune banii săi într-un buzunar, și apoi caută iar printre filele carnetului din interiorul torpedoului, după care închide torpedoul (11:57:31)”.

La perchezițiile domiciliare, acasă la comisarul șef Andronic s-au găsit 6.835 euro și 50 dolari, iar la agentului Ciolpan – 10.400 euro și 1.800 lei; banii au fost ridicați, pentru a li se stabili proveniența.

Probatoriul a fost completat cu ”declarațiile inculpaților Z.A.O, B.I.A., M.M.I, care recunosc parțial comiterea faptelor și oferă indicii privind activitățile infracționale constatate”. Cei care au recunoscut ”parțial” sunt  Zaharia Adrian Ovidiu, Ionuț Alexandru Berbec și Munteanu Marius-Ioan. Mecanismul de ansamblu și jaful la drumul mare practicat de agenți, ”coordonați” de șeful lor, este sintetizat, cel mai bine, de judecătorul care a decis arestarea celor 7 pentru comiterea a nu mai puțin de 115 ”acte materiale” în perioada monitorizării: ”Faptele cercetate în prezenta cauză, prin amploare, durată, modul de operare, numărul persoanelor implicate, produc o reacție negativă în rândul opiniei publice și impun o reacție fermă a autorităților judiciare de natură să conducă la restabilirea ordinii de drept și la buna desfășurare a relațiilor economice. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a admis că, prin gravitatea lor deosebită și prin reacția publicului la săvârșirea lor, anumite infracțiuni pot să suscite o tulburare socială de natură să justifice o detenție provizorie, cel puțin o perioadă de timp. (…) Determinante, sub aspectul gravității infracțiunii de luare de mită în prezenta cauză, sunt nu cuantumul mitei, ci consecințele primirii acesteia și anume neaplicarea măsurilor legale cu privire la persoanele care încalcă regulile circulației pe drumurile publice, conduita polițiștilor rutieră fiind de natură să încurajeze încălcarea legii, nerespectarea regulilor de circulație și, implicit, să faciliteze producerea de accidente de circulație, soldate de multe ori cu pierderi de vieți omenești, vătămarea integrității corporale a persoanelor implicate sau producerea de pagube materiale”.

* Lista rușinii

În acest moment, sunt arestați, cu posibilitatea ca instanța – care va judeca, în câteva zile, contestația – să înlocuiască măsura sau s-o păstreze, următorii: comisarul șef Viorel Andronic (șef de birou) și foștii lui subordonați, agenții Iulian Ciolpan, Ionuț-Alexandru Berbec, Constantin Neamțu, Bogdan-Eugen Miziligeanu, Dragomir-Loredan Covasan și Marius-Laurențiu Greaca. Andronic și Greaca au depus, prin avocați, rapoarte de pensionare, pe 15 noiembrie.

Ceilalți 7 agenți, plasați sub control judiciar pentru 60 de zile, ale căror raporturi de serviciu au fost suspendate, începând cu 10 noiembrie, sunt: Ioan Alexandru Gălușcă, Ioan Inimosu-Botcă, Marius-Ioan Munteanu, Nicolae-Cristian Buga, Ionuț  Popescu, Vasile Lucian Chifu și Adrian Ovidiu Zaharia.

Cristina MIRCEA