Tradiții și obiceiuri populare de Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil

În biserica ortodoxă, chipurile celor doi Arhangheli sunt zugrăvite pe ușile altarelor bisericești, cel al Sfântul Mihail pe ușa dinspre nord, iar cel al Sfântul Gavriil (Gabriel) pe cea dinspre sud. Amândoi sunt considerați sfinți protectori ai bisericii și ai neamului omenesc de ierarhiile întunecate.

În tradițiile poporului român, există una, denumită ”Vara Arhanghelilor”, și ține o zi, în ziua Sărbătorii Sfinților Arhangheli Mihail și Gabriel. Pe lângă aceasta, între Arhangheli și Crăciun trebuie neapărat să mai fie trei-patru zile senine și călduroase, numite ”vara iernii”.

Sărbătoarea din 8 noiembrie, a Sfinților Arhangheli Mihail și Gabriel, a fost, la origine, o simplă aniversare anuală, a sfințirii unei biserici a Sfântului Arhanghel Mihail, ridicată la termele lui Arcadius din Constantinopol. Astfel, ea apare în cele mai vechi sinaxare ca fiind o sărbătoare numai a Arhanghelului Mihail. Mai târziu, ea a devenit o sărbătoare comună a tuturor Sfinților Îngeri.

* Mesagerul urează tuturor celor care poartă numele Sfinților Arhangheli Mihail și Gabriel să fie curajoși, sănătoși, buni slujitori de Dumnezeu și bucuroși, pentru că au printre ocrotitorii lor pe Căpitanul Oștilor Dumnezeiești și pe Îngerul Vestitor al Voinței Divine!

În Mineiele ortodoxe, întâlnim alte patru zile liturgice, consacrate pomenirii Sfinților Arhangheli sau unor miracole realizate de aceștia. Pe 6 septembrie, se săvârșește pomenirea unei minuni făcute de Sfântul Arhanghel Mihail, la Chones, în Colosse, din Frigia. Acest miracol a avut drept urmare creștinarea unui păgân bogat. Pe 26 martie, a doua zi după praznicul Buneivestiri, prăznuim Soborul mai-marelui voievod Gavriil. Pe 13 iulie, prăznuim al doilea Sobor al Sfântului Arhanghel Gavriil, care este, la origine, ziua sfințirii unei biserici vestite a Sfântului Arhanghel Gavriil. Este și ziua de 11 iunie, a Sfântului Arhanghel Gavriil din Adin, când, deși nu se face slujbă, se comemorează apariția acestui Sfânt Arhanghel la o chilie din Sfântul Munte Adin. Aici, Sfântul Arhanghel Gabriel l-a învățat pe un călugăr să cânte partea de la început a Axionului Sfintei Fecioare: ”Cuvine-se cu adevărat…”. Acest miracol este consemnat de tradiție prin secolul X, iar sărbătoarea a rămas până astăzi în zona mănăstirilor atonite.

Sfinții Arhangheli alcătuiesc una dintre cele nouă cete îngerești care slujesc neîncetat lui Dumnezeu și comunică oamenilor Voia lui Dumnezeu. Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril sunt conducători de cete îngerești. Acest lucru este cunoscut de omenire din timpuri de mult uitate.

Sf. Arhanghel Mihail are misiunea de a păzi respectarea Legilor Divine. Sf. Arhanghel Gabriel este responsabil cu aducerea bunelor vestiri, de bucurie. Are misiunea de a vesti oamenilor tainele cele mari dumnezeiești. Istoria Creației, dar și a omenirii, a înregistrat numeroase miracole realizate de acești doi arhangheli.

Sfânta Scriptură ne descoperă numele a șapte Sfinți Arhangheli, căpetenii ale puterilor cerești. Aceștia sunt: Mihail, Gavriil, Rafail, Uriil, Salatiil, Iegudiil și Varahiil. Uneori, acestora li se adaugă și Ieremiil.

Sfântul Arhanghel Rafail este cinstit mai ales ca vindecător al celor bolnavi, călăuzitor tainic al celor ce călătoresc și ocrotitor al celor căsătoriți, care trăiesc bucurându-L pe Dumnezeu.

Sfântul Arhanghel Uriel, Lumina lui Dumnezeu, îi ocrotește pe creștini și îi îndeamnă să asculte de profețiile avertisment despre cele ce vor veni.

Sfântul Arhanghel Salatiil este cel care mijlocește înaintea lui Dumnezeu, rugându-se cu smerenie pentru oameni. El transmite rugăciunea de cerere.

Sfântul Arhanghel Iegudiil este cel care-L slăvește pe Dumnezeu și pe cei care își dau viața pentru El, în chip mucenicesc. El transmite rugăciunea de slăvire a lui Dumnezeu.

Sfântul Arhanghel Varahiil este cel care aduce oamenilor darurile și mângâierile lui Dumnezeu. El întruchipează dărnicia și milostenia lui Dumnezeu.

Sfântul Arhanghel Ieremiil este cel care luminează mintea și insuflă oamenilor Priceperea și Cunoașterea de la Dumnezeu.

În ziua de 8 noiembrie, sunt cinstiți toți Sfinții Arhangheli și nu doar cei mai cunoscuți dintre aceștia, adică Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil.

* Tradiții și obiceiuri populare de Sfinții Arhangheli

În folclorul religios românesc, Sfântul Arhanghel Mihail poartă, uneori, cheile raiului, este un înfocat luptător împotriva diavolului și veghează la capul bolnavilor, dacă acestora le este sortit să moară. Dacă stă la picioarele lor, semnifică faptul că bolnavului îi este hărăzit să mai trăiască.

În popor, se spune despre Arhanghelul Mihail că are putere asupra Soarelui și Lunii, pe care le eliberează din puterea dracilor, atunci când aceștia le fură. Așa credeau oamenii satelor de altădată, atunci când avea loc o eclipsă solară sau lunară. De asemenea, se spune că are putere asupra soției lui Scaraoțchi, Mamareaua, care vrea să dea drumul la ger, pe pământ, dintr-o dată.

De Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil sunt strict interzise îndeletnicirile casnice. Se spunea că acela care nu respectă aceste reguli va avea parte de mare chin înaintea morții.

Sfântul Arhanghel Gavriil este îngerul care ne sfătuiește să fim totdeauna sinceri și deschiși în relațiile interumane. Totodată, Arhanghelul Gavriil ne spune că este bine să ținem seama de intuiție și de vocea noastră interioară, iar, dacă vrem să urmăm o anumită cale, să-i cerem ajutorul și el ne va ghida pe drumul cel bun.

Sfântul Arhanghel Gavriil este și ocrotitorul mamelor și al pruncilor. În momentele de neliniște, mamele trebuie să se roage Sfântului Arhanghel Gavriil.

* Tradiții ale zilelor săptămânii – Luni, Ziua Sfinților Îngeri sau Ziua Sfinților Arhangheli

Trebuie reținut dintru început că ziua liturgică nu începe cu miezul nopții sau cu dimineața, ca în măsurătoarea laică a timpului, ci cu seara. Cu alte cuvinte, ziua liturgică este intervalul de timp dintre două seri consecutive. De aceea, sărbătoarea, ca și slujba oricărei zile, începe cu Vecernia din ajunul zilei respective, având ca fundament textul biblic, care zice: ”Și a fost seară și a fost dimineață, ziua a doua…” și așa mai departe.

Lunea are, și ea, o deosebită semnificație. Deși în accepția curentă a calendarului civil, ea apare ca prima zi a săptămânii, în realitate, liturgic vorbind, ea este a doua.

Prima zi, conform referatului biblic, este duminica. Și, cum duminica amintește, în primul rând, de prima zi în care Dumnezeu a început creația lumii, a părut firesc ca Sfinții Părinți să rânduiască ziua de luni pentru a fi închinată primelor făpturi create de Dumnezeu înaintea lumii văzute, adică Sfinților Îngeri, ca mijlocitori între Dumnezeu și om.

De aceea, în slujbele zilelor de luni vom întâlni îndeosebi cântări închinate îngerilor. Nu întâmplător, ziua de luni este consacrată liturgic ca zi de pocăință. Acesta este și motivul pentru care viețuitorii din mănăstiri și chiar unii credincioși mai râvnitori aleg să postească în această zi, alături de zilele de miercuri și vineri. De multe ori, acest post de luni este o expresie a pocăinței personale, dar și o manifestare a evlaviei față de îngerul nostru păzitor.

Este de reținut că Nicolae Steinhardt, când a fost botezat în temniță și i s-a spus că i s-a încredințat și un înger păzitor odată cu numele, a postit tot restul vieții în ziua de luni, iar seara, la Acatist, stătea de vorbă cu îngerul său păzitor. El numea lunea ziua lui cerească.

Sfânta Luni era invocată pentru vindecarea animalelor, mai ales a acelora născute în ziua de luni și botezate Lunilă sau Lunaia. Calendarul popular cuprinde mai multe zile de luni cu statut de sărbători: Lunea Curată, Lunea Păstorilor, Spolocania.