Ani de zile, Complexul Muzeal Județean Neamț a fost o prezență discretă pentru marele public, deși succesul activității instituției se raportează, deseori, exact la reacția pe care o produce în rândul vizitatorilor. Iulian Ghercă, noul director, și-a propus nu doar să deschidă larg ușile, ci să meargă în întâmpinarea nevoii de cunoaștere pe care o au oamenii, indiferent de vârstă.
– La prima vedere, să ”scoți în lume” un județ care are, e drept, un patrimoniu extraordinar, dar insuficient promovat, pare o muncă de durată și deloc facilă.
- Așa și este, dar eu mi-am propus ca, împreună cu echipa și în strânsă colaborare cu Consiliul Județean, care, prin dialog, cooperare și finanțare, a oferit cadrul prielnic de implementare și desfășurare a proiectelor și activităților instituției, să reușesc. Și nu doar patrimoniul cultural remarcabil al județului, ci și rețeaua muzeală de excepție, precum și cadrul natural existent merită acest lucru. Deja proiectele și activitățile instituției, din a doua parte a anului 2016, au urmărit dezvoltarea componentei de educație muzeală, creșterea vizibilității și a prestigiului la nivel local, național și internațional și, nu în ultimul rând, analiza și dezvoltarea turismului cultural.
– Dacă tot ați adus în discuție patrimoniul județului, există câteva obiective emblemă aflate în mare suferință. Cetatea Neamț e doar un exemplu.
- În momentul de față, Consiliul Județean Neamț are depuse proiecte de reabilitarea a șase muzee din rețeaua Complexului Muzeal Județean Neamț: Casa Hogaș, Muzeul Bicaz, Muzeul de Istorie Piatra Neamț, Muzeul de Istorie Roman, Muzeul de Științe Naturale Piatra Neamț și Casa Creangă, unde s-au făcut deja lucrări de igienizare. Totodată, în luna decembrie, s-a realizat o expertiză tehnică la Muzeul Cetatea Neamț, etapă inițială în vederea identificării problemelor existente și a soluțiilor ce se impun. Cu siguranță vor exista soluții! Nu știu dacă neapărat autohtone, dar trebuie să se fi confruntat cineva cu probleme similare – în Franța de exemplu, unde sunt atâtea castele pe Valea Loarei – și trebuie să fi aplicat o rețetă care să funcționeze.
– Înțeleg că și la capitolul ”dezvoltarea patrimoniului” există realizări notabile în anul 2016.
- Da. Și, în primul rând, este vorba despre o impresionantă colecție, de 43 de scrisori, 13 cărți poștale și 13 fotografii ale reputatului fotograf al Curții Regale Adolphe A. Chevallier, fotograf nemțean, de origine elvețiană. Scrisorile descriu atmosfera din anii 1946-1955.
Totodată, trebuie să evidențiez intrarea în patrimoniul instituției a două tezaure valoroase de monedă romană – de la Ruginoasa 200 piese și de la Hârtop 167 piese -, a unor opere de artă – 88 de tablouri provenite dintr-o confiscare a Inspectoratului de Poliție Neamț, printre autori numărându-se Aurel Băeșu, Ipolit Strâmbu, Ciucurencu sau I.D. Demetrescu – și, nu în ultimul rând, donațiile de medalii și alte obiecte de patrimoniu.
– Unul dintre membrii echipei de care aveți toate motivele să vă mândriți este cercetătorul și palentologul Ionuț Grădianu, specialistul implicat în proiecte de nivel internațional, care se bucură de recunoaștere pe măsură.
- Într-adevăr, proiectul National Geographic Society – Colecția de pești fosili Oligoceni, cea mai reprezentativă pentru Muzeul de Științe Naturale Piatra Neamț și, de asemenea, cea mai importantă și valoroasă colecție științifică de acest gen din țară, se alătură cu succes colecțiilor similare din muzeele de la Darmstadt (Germania), Moscova (Rusia), Wroclaw (Polonia), Brno (Cehia), Viena (Austria), Paris (Franța). Mai mult, unicitatea depozitelor fosilifere din jurul orașului Piatra Neamț – Pietricica, Cozla, Cernegura, Agârcia -, diversitatea deosebită și importanța științifică a speciilor de pești fosili Oligoceni au atras atenția paleoihtiologilor din diferite instituții europene, de profil și nu numai. Astfel, pe plan internațional, colaborările cu diferiți cercetători au permis participarea specialiștilor Muzeului de Științe Naturale Piatra Neamț într-o serie de expediții finanțate de National Geographic Society, ce au avut ca scop colectarea și cercetarea materialului ihtiofaunistic fosil din diferite locații din România, dar și din străinătate, în vederea studiului comparativ, pentru a evidenția valoarea științifică a peștilor fosili. Pentru cercetători, este de-a dreptul special faptul că fosilele expuse la Piatra Neamț sunt reale și nu mulaje din plastic, ca la multe alte muzee. Valoarea acestei colecții a atras participarea la o expoziție internațională – ”First Solnhofen Internațional Exhibition of scientific fossils” -, în urma semnării Parteneriatului cu Museum Solnhofen din Germania, care se va desfășura în perioada aprilie-octombrie 2017. Muzeul de Științe Naturale din Piatra Neamț va participa cu piese importante din colecția de pești fosili Ologoceni, care au fost trimise în Germania pe 4 ianuarie 2017.
– Și nu este singurul domeniu în care Complexul Muzeal Județean Neamț colaborează cu parteneri de anvergură internațională.
- Din fericire, nu. Merită menționat Colocviul internațional ”Beyond Excavation. Geophysics, Aerial Photography and the Use of Drones in Eastern and South-East European Archaeology”, organizat în perioada 5-8 decembrie 2016, prin intermediul Centrului Internațional de Cercetare a Culturii Cucuteni, în colaborare cu prestigioasa Universitate ”Friedrich Alexander”, din Erlangen-Nürnberg (Bavaria-Germania). Manifestarea a fost găzduită de Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni, din Piatra Neamț, și a beneficiat de contribuțiile a 54 de reputați specialiști ce activează în cadrul a 34 de instituții de cercetare prestigioase – muzeale, universitare și academice – din 8 țări europene.
Acesta este, practic, primul eveniment științific în domeniul geofizicii aplicate în arheologie găzduit de România, iar, în ceea ce privește fotografiile aeriene realizate cu drone, colocviul de la Piatra Neamț constituie o premieră mondială absolută.
De altfel, drona, aflată în proprietatea Institutului de Pre- și Protoistorie al Universității ”Friedrich Alexander” din Erlangen-Nürnberg și utilizată pe teritoriul României de Centrul Internațional de Cercetare a Culturii Cucuteni al Complexului Muzeal Județean Neamț, este primul echipament de acest tip, înregistrat oficial în țara noastră de Autoritatea Aeronautică Civilă Română, exclusiv pentru cercetare științifică.
– Și, dacă putem trece de la cercetarea rezervată specialiștilor la activitățile destinate publicului, ce am trece în revistă pentru anul trecut?
- În primul rând, participarea, în parteneriat, alături de Consiliul Județean, la activitățile Târgului de Crăciun, cu mențiunea că Atelierul ”Să recompunem complexul de cult eneolitic «Soborul zeițelor» a fost bine primit de vizitatori și participanți. Atelierul a inclus o prezentare, pe scurt, a istoricului complexului de cult, descrierea etapelor de lucru în realizarea figurinelor și realizarea de către participanți a unor replici din argilă, respectând strict etapele de lucru. Apoi, ”Zilele Ion Creangă 2016”, una din cele mai importante activități organizate anual de instituția noastră în orașul Târgu Neamț, dar și expozițiile inedite și participative. Mă refer la Expoziția de păpuși de porțelan, Mineralia, Planetariu mobil – Exploratori ai universului – Galileo Galilei și robotul Curiosity, cărora li se adaugă, desigur, expozițiile temporare.
* 6.000 de vizitatori la expoziția ”Aurul și argintul antic al României”
Evenimentul anului 2016 pentru Complexul Muzeal Județean Neamț a fost, indiscutabil, expoziția itinerantă ”Aurul și argintul antic al României”. Peste 6.000 de vizitatori au trecut pragul Muzeului de Artă, ale cărui săli au fost puse la dispoziția Muzeului Național de Istorie a Romăniei, inițiatorul și principalul organizator. ”Expoziția reunește peste 1.000 de piese arheologice din metale prețioase, toate descoperite pe teritoriul României”, a precizat Iulian Ghercă, directorul Complexului Muzeal Județean Neamț. ”Acoperind o perioadă cuprinsă între Eneolitic și Antichitatea Târzie, din mileniul al V-lea a.Chr. până în secolul al VII-lea p.Chr., o parte importantă din artefactele prezentate provin din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României, în special din cel al expoziției Tezaur Istoric, iar peste 800 de obiecte au fost selectate din patrimoniul a 31 de muzee de arheologie și de istorie din țară, parteneri generoși în acest proiect. Vernisată mai întâi la București, pe 19 decembrie 2013, expoziția s-a deschis la Piatra Neamț pe 21 septembrie. Până pe 30 octombrie 2016, a fost admirată de peste 6.000 de vizitatori, astfel instituția noastră a depășit, ca număr de vizitatori, centre urbane și universitare importante, precum Sibiul (Capitală culturală), Constanța, Oradea, unde numărul vizitatorilor a fost în jur de 3.500. Din punctul meu de vedere. a fost un succes, care s-a datorat atât organizării în condiții excepționale a activităților, Complexul Muzeal Județean Neamț fiind singura instituție care a pus la dispoziție un întreg muzeu pentru acest eveniment remarcabil, cât și sprijinului acordat de Consiliul Județean Neamț. Biletele gratuite puse la dispoziția elevilor și studenților au contribuit la creșterea numărului de vizitatori. Expoziția s-a bucurat de un feed-back pozitiv, atât din partea vizitatorilor, cât și a reprezentanților Muzeului Național de Istorie a României, care au plasat modul de organizare în primele 3 locuri din întregul circuit”.
Cristina MIRCEA
