Lunea Rătăcită - Credințe în a șaptea săptămână după Înviere

În Lunea Rătăcită sau Oarbele-Șchioapele, existau credințe stranii, cele mai multe dispărute.

Este o sărbătoare enigmatică, închinată unor divinități feminine ce amintesc de Rusalii, deși supranumele ”Oarbele-Șchioapele”, precum și ”Lunea Rătăcită” trimit mai degrabă la ieșirea din sărbătoarea Ispasului. Unii etnologi cred că poate fi vorba tot de duhurile morților, care au rătăcit sau pot rătăci calea spre lumea cealaltă. O rătăcire/ întârziere asemănătoare este și cea amintită de Paștele Blajinilor, tot într-o zi de luni.

Rătăcirea se putea extinde și asupra celor vii, care trebuia să se ferească de aceste neplăceri prin interdicții specifice.

Marți între Tunuri se ținea pentru ferirea de tunete. Sărbătoarea dintre Tunuri sau între tunete se potrivește perfect perioadei dezlănțuirii ploilor furtunoase din calendarul fix.

Superstițiile de altădată avertizau că, în prima marți după Înălțare, nu se muncește la câmp, ca să nu fii lovit de trăsnet.

Iar Joia a șaptea după Paști se ținea de tunete, trăsnete, grindină și vifore. Această zi se serba cu nelucrare și cu ea se încheia serbarea joilor de peste an.

* Numerologie creștină

Numărul 40 este numărul așteptării, al pregătirii, al încercării și al pedepsei. David a domnit 40 de ani, la fel și Solomon. Legământul lui Noe urmează după 40 de zile de potop. Moise a fost chemat la Dumnezeu când a

împlinit 40 de ani și a stat 40 de zile pe Muntele Sinai.

Mântuitorul Iisus a predicat 40 de luni, evreii necredincioși au primit pedeapsa de a rătăci 40 de ani în pustie, Iisus este dus la Templu după 40 de zile de la Naștere și Învie din morți după 40 de ore. Fiul lui Dumnezeu, Iisus Hristos s-a înălțat cer după 40 de zile.

Tot 40 de zile se crede că rămâne sufletul mortului pe pământ, înainte de marea trecere. Se crede că cine moare de Înălțare ajunge în Rai.

* Principii de viață ale Sfântului Închisorilor, Valeriu Gafencu

Principiul dragostei. Supunem întru totul iubirea noastră iubirii lui Dumnezeu și în ea ne iubim unii pe alții.
Principiul cinstei sufletești. Recunoaștem adevărul și poziția noastră față de el. Suntem nepărtinitori, recunoscând fiecăruia ce este al lui. Cunoscând toată uneltirea genului rău, alegem cu înțelepciune lupta cinstită în care și cei ce cad sunt hăruitori.
Principiul educației. Zi de zi, mă lepăd tot mai mult de omul cel vechi ca să mă desăvârșesc în cel nou. Nu eu, ci Hristos trăiește în mine.
Principiul rugăciunii. Însoțim întreaga noastră viață de rugăciune singuri și în comunitate. Rugăciunea este prima armă duhovnicească.
Principiul unității. De suntem trei sau oricâți am fi, unul suntem: prin Hristos și prin Sfinți, martirii și eroii creștini a căror biruință o continuăm și noi împotriva porților iadului, ca luptători ai poporului ales pentru împlinirea Împărăției lui Dumnezeu pe pământ. Un dușman dintre noi este mai periculos decât o mie din afară. Dragostea dintre noi este mai puternică decât orice ar putea să ne despartă.
Principiul ascultării. Supunem întru totul voia noastră superiorilor noștri, ascultători făcându-ne până la moarte. Unde sunt doi, unul ascultă. Ascultarea duce Biserica la biruință.