Spitalul Municipal de Urgență (SMU) Roman are probleme cu finanțarea în acest an. Mai exact cu finanțarea activității de urgență. Bugetul Centrului de Primiri Urgențe (CPU) pentru anul 2017 este ceva mai mult de jumătate din bugetul anului trecut. În aceste condiții chiar, Direcția de Sănătate Publică (DSP) Neamț a solicitat spitalului romașcan să ia măsuri pentru a se încadra în bugetul alocat.
Datele statistice arată că, în anul 2015, s-au prezentat în CPU 38.669 de pacienți și, în anul 2016, s-au prezentat 38.103 pacienți, ceea ce dă o medie de 3.200 de prezentări lunar. În CPU, se consumă cu predilecție vaccin antitetanic, se utilizează computerul tomograf (costul investigațiilor ridicându-se la 25.000-30.000 de lei lunar), investigații de urgență precum gazele arteriale consumă cam 8.500 de lei pe lună, tromboliticele (numai două într-o lună) costă 7.000 de lei. Însumând costurile se ajunge la o cheltuială totală de peste 63.500 de lei/lună. La aceasta se adaugă și costurile materialelor, reactivilor, altor medicamente, dezinfectanților, adică aproximativ 23.000 de lei lunar. Totalul general este deci undeva în jurul sumei de 86.500 de lei/lună, ceea ce înseamnă 1.038.000 de lei pe an. Iar bugetul alocat pentru anul 2017 este de 610.000 de lei…
Și asta nu e totul. Departamentul Situațiilor de Urgență din Ministerul Afacerilor Interne comunică – recent – spitalelor măsurile care se impun în caz de catastrofe. Printre acestea se găsește și: “Stocul pentru accidente colective – materialele de pe mașinile de intervenție și stocurile în unitățile de primiri urgențe trebuie să asigure echipamente și medicamente pentru minimum 50 de pacienți. Inspectorii din Departamentul pentru Situații de Urgență vor verifica aceste stocuri și, în caz de neconformare, vor lua măsurile ce se impun”.
Conducerea spitalului, văzând că nu sunt speranțe în județ, a făcut o adresă către Ministerul Sănătății, iar la recenta vizită ministrului i s-a adus la cunoștință direct situația. Ministrul a mai primit și o listă cu propunerile spitalului romașcan, în legătură cu încadrarea în bugetul alocat. Printre acestea se găsesc: să se stabilească, la nivelul Departamentului pentru Situații de Urgență, care sunt diagnosticele care nu necesită tratare într-un CPU sau UPU, putând fi redirecționate către spitale de permanență, o mai corectă dispecerizare a cazurilor “112”, cu adresare și către centrele de permanență și chiar către medicii de familie și altele.
Acestea fiind făcute, spitalul romașcan mare lucru nu mai are ce face – doar să aștepte răspunsuri la adresele, solicitările și propunerile înaintate. Care răspunsuri ar putea fi pozitive sau… nu. (D.A.)
