Tradiții pierdute - A patra săptămână de la Paști sau Săptămâna Rusaliilor

Numită, și ea, Săptămâna Mare, prin implicațiile deosebite pe care le are în curgerea calendarului popular, este cel de-al doilea prag temporal care poate fi identificat în calendarul mobil, semnificând trecerea la anotimpul verii.

Rusaliile erau adesea reprezentate ca suflete neliniștite, nemulțumite, ale morților, care îi pedepsesc frecvent pe oamenii care, prin lucru sau neglijență, le încalcă regulile.

Rusaliile erau descrise ca niște babe urâte, gârbovite, în număr de trei sau șapte, care umblau numai în Săptămâna Rusaliilor și în ziua de Todorusale (sau de Strat de Rusalii, sau Sfredelul Rusaliilor, care cade într-o miercuri, la 24 de zile înainte de Rusalii). Au puterea de a zbura prin văzduh, ca și Ielele, cântă și joacă pe la puțuri, fântâni, cruci, răspântii, prin poieni etc., dar numai în zilele lor.

În aceste zile, nimeni nu trebuie să lucreze, căci ființele acestea răutăcioase se răzbună atunci și ologesc, schilodesc, scot ochii, asurzesc sau înnebunesc pe cei ce nu le țin zilele. Alteori, îl ridică pe om în sus, îl saltă și-i dau drumul, de-și frânge oasele. Se zice că au în mâini niște unelte tăioase și frigări ascuțite, cu care schilodesc lumea.

* Todorusele sau Caii Sântoaderului

Prima zi importantă a sărbătorii Rusaliilor o constituie Todorusele sau Todorusalele. Înțelepții satelor de altădată povesteau că aceasta este ziua în care Rusaliile iau în primire de la Caii Sântoaderului, patronii primăverii, frâiele puterii pentru anotimpul care vine, Vara.

Impactul acestor forțe magice asupra naturii și asupra oamenilor era considerat deosebit de puternic: oamenii puteau fi ologiți, dacă duhurile treceau în zbor deasupra lor, iar plantele de leac sunt afectate. În special în cazul plantelor considerate vindecătoare sau cu proprietăți magice, folosite în lupta împotriva acestor demoni – pelin, frăsinică, dumbravnic – se recomanda culesul ritual, înainte de răsăritul soarelui. În acest fel, oamenii își asigurau rezerva necesară de luptă.

Din punct de vedere ritual, cel mai important moment al sărbătorii îl reprezenta constituirea cetei călușarilor, singurii ”agenți” specializați în lupta împotriva demonicului.

* Magia de Rusalii

În această zi, dis de dimineață, femeile luau furca în brâu și, torcând, mergeau prin pădure, culegând un fel de floare care se cheamă dumbravnic.

Dumbravnicul trebuia cules numai de femeile iertate, curate, bătrâne etc., socotit fiind ca lucru sfânt această culegere. Cules, însă, și de celelalte femei sau fete, se zicea că e păcat, că, atunci, el nu le mai spunea adevărul pe care voiau să-l afle.

După ce îl culegeau, veneau acasă și alegeau atâtea fire de dumbravnic câte capete erau în casă. Aceste fire alese se puneau seara în vârful casei, pe acoperiș sau în gard. A doua zi, dimineața, se uitau la acele fire, să vadă cum stau. Dacă se întâmpla ca vreunul să fie pălit, se zicea că acela al cui e firul va fi trist în cursul anului și va muri înaintea celorlalți. Iar ale cărui fire nu erau pălite, ci stăteau vesele, se zicea că vor fi veseli și vor trăi mai mult.

Dumbravnicul rămas se punea să se usuce sub țestul de făcut mălai, ca bun pentru potolirea durerilor de urechi.

* Semne străvechi de prezicere a vremii

Așa cum spune și proverbul ”ziua bună se cunoaște de dimineață”, încă din zori, țăranii cercetează cerul, pentru a afla cum va fi vremea peste zi.

”Dacă soarele sau luna se văd împrejur cu un cerc strălucit, dacă nourii, la apus, au o coloare galbenă, dacă negura e deasă și întunecoasă, urmează ploaie.

După roșeața dimineții, urmează mai totdeauna vânt cu ploaie”, spune Simeon Florea Marian, arătând că, atunci când ”soarele și luna strălucesc curat, dacă seara spre răsărit se vede curcubeul, dacă negura e albie și nourii au culoarea rozei, e bună seamă, va fi vreme senină”.

Florile au propriile semne, pe care noi rareori le sesizăm. Se spune că ziua ce urmează va fi senină dacă mireasma florilor nu este puternică, în schimb, atunci când mirosul lor devine puternic, greoi, ziua următoare va fi ploioasă.

Și păsările prevestesc vreme rea sau bună. Atunci când ciorile zboară pe sus, croncănind, vestesc zăpadă sau ploaie, în funcție de anotimp. Vrăbiile adunate la un loc, de parcă ar sta la sfat, vestesc omăt.

De asemenea, vara, atunci când rândunelele zboară atingând pământul din când în când, ciripind ascuțit, vestesc ploi.

Pentru luna lui Florar, există mai multe semne care prevestesc cum va timpul. Ploaia caldă în această perioadă, de mai, este o mană cerească pentru culturile de grâu și porumb.

Dacă, în serile de mai, încă mai apare rouă și timpul e răcoros, va fi belșug la fân și la vin, spun bătrânii.

Furtunile cu tunete și fulgere în luna mai anunță un an roditor, afirmă cei mai optimiști.

Dacă era invazie de gândaci în luna mai, țăranii știau că anul va fi mănos.

Dacă în mai plouă mult, atunci în luna iunie va fi secetă, spuneau bătrânii.