Privită cu oarecare reticență la începuturile ei, Agenția Națională de Integritate a devenit o instituție temută în județul Neamț, după ce-a reușit să ”decapiteze” câțiva primari și a atentat la funcția de președinte a Consiliului Județean a lui Dan Vasile Constantin și, apoi, a lui Vasile Pruteanu. În ce-i privește pe primari, unii dintre cei atinși de ani sunt longevivi, ca număr de mandate, pentru că altfel nici n-ar fi avut neșansa să-și piardă funcțiile, având în vedere durata, în ani, a proceselor. Le urmează ”calea” viceprimari, funcționari din primării, dar și directori de instituții, consilieri județeni și parlamentari.
* Când viața te ridică doar ca să aibă de unde-ți da drumul
Incontestabil, campionul incompatibilității din județul Neamț este Dan Vasile Constantin. A marcat atât pierderea funcției de președinte al Consiliului Județean Neamț (pe care o deținea în paralel cu cea de administrator de firmă), cât și pe cea de prefect, care se bătea cap în cap cu cea de candidat la Consiliul Județean și de funcționar public într-o primărie din Iași. Pentru ultima incompatibilitate constatată (a patra, a cincea?), ANI consemna sec: ”Dan Vasile Constantin s-a aflat în stare de incompatibilitate, întrucât, în perioada exercitării mandatului de consilier județean, a încheiat și semnat (în calitate de furnizor) un contract de furnizare produse, în valoare totală de 4.300 Lei, fără TVA, între SC LOCATO SRL (societate în cadrul căreia acesta deține funcția de administrator special) și COMPANIA JUDEȚEANĂ APA SERV SA (companie în cadrul căreia acesta deține calitatea de reprezentant al CJ Neamț în Adunarea Generală a Acționarilor)”.
În 2014, începea ”războiul” lui DVC cu ANI. Pe 27 februarie 2015, Curtea de Apel Bacău i-a respins acțiunea, ca ”nefondată”. Sentința a fost atacată la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde procesul nici nu a început, fiind, și acum, în procedura de filtru, când așteaptă să i se stabilească primul termen. Este puțin probabil ca verdictul celei mai înalte instanțe din țară să mai conteze pentru cariera politică a lui Dan Vasile Constantin. La fel de puțin probabil este ca sentința de la Înalta Curte să difere semnificativ față de cea de la Bacău. Deci, cum a spus un clasic în viață, deja se întrevede un definitiv ”case closed”. Cum, însă, ne aflăm în plină guvernare PSD, partid din care face parte și DVC, probabil că sentința va veni cândva, la sfârșit de mandat.
Tot în procedură de filtru este și Cristina Păvăluță, cea care conduce Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Neamț. În 2015, ANI stabilea că ”Păvăluță Cristina s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 22 aprilie 2013 – 28 ianuarie 2015, întrucât a deținut, simultan cu funcția publică de director general al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Neamț, și funcția de membru în Consiliul de Administrație al SC PARKING SA (societate de interes local la care Consiliul Local Piatra Neamț este acționar majoritar, cu o cotă de participare la capitalul social/beneficii de 69,51%)”.
Și Cristina Păvăluță a pierdut la Bacău, dar a mers mai departe, la Înalta Curte, unde dosarul ei a fost înregistrat pe 3 iunie 2016. Este tot în procedură de filtru, la fel ca și Dan Vasile Constantin.
* Agapia: pășuni și interese, trei dintr-o lovitură!
Dincolo de notorietatea lui DVC și a directoarei DGASPC Neamț, aflată încă în funcție, cea mai cruntă lovitură dată de ANI a fost la Agapia, unde primarul Neculai Nastasă a căzut din fruntea comunității, chiar dacă avea o largă susținere din partea alegătorilor săi. Edilul a câștigat la Bacău, însă a fost învins, definitiv, la Înalta Curte, care a rejudecat cauza și i-a respins acțiunea, pe 8 februarie 2017.
Totul i s-a tras de la calitatea de membru fondator al unei asociații, pe care o deținea fiul său, la momentul, neinspirat, în care Neculai Nastasă ”a semnat două contracte de concesiune cu Asociația Crescătorilor de Animale Răchitiș Agapia, asociație în cadrul căreia fiul persoanei evaluate deține calitatea de membru fondator, încălcând, astfel, dispozițiile art. 75, lit. a) din Legea nr. 393/2004 și art. 76, alin. (1) din Legea nr. 161/2003”.
În momentul de față, fostul primar a atacat la Tribunalul Neamț ordinul prin care prefectul l-a dat jos din funcție. Este puțin probabil, însă, ca instanța să-i dea câștig de cauză, în condițiile în care ordinul se bazează pe o sentință definitivă și irevocabilă.
Fostul primar mai are o speranță, întreținută abil de avocați, aceea a unei acțiuni de revizuire, pe care a depus-o la Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru care a primit termen la sfârșitul lui septembrie 2017. Avantajul său este că nu se organizează alegeri la Agapia în iunie, iar actualul viceprimar nu-i iese din vorbă, deci poate fi un simplu cetățean care dă sfaturi în ședințele de consiliu local. Sau, de amorul denumirii oficiale, consultant ori consilier personal.
Fost viceprimar și actual consilier local, Neculai Băicănescu a fost, și el, declarat incompatibil, în anul 2016. Inspectorii de integritate au stabilit: ”În perioada exercitării mandatului de viceprimar, a luat parte la ședințele Consiliului Local al comunei Agapia din datele de 25 octombrie 2012 și 1 martie 2013, votând pentru adoptarea a două hotărâri ale Consiliului Local care priveau închirierea pășunii comunale. Ulterior adoptării acestor hotărâri, Asociația crescătorilor de animale Răchitiș-Agapia (asociație în cadrul căreia soția acestuia deține calitatea de asociat fondator) în calitate de concesionar, a încheiat cu Primăria Comunei Agapia în calitate de concedent, două contracte de concesiune și două acte adiționale. Astfel, persoana evaluată a avut un interes direct și vădit în adoptarea și respectiv, semnarea celor două hotărâri ale Consiliului Local ale comunei Agapia”.
La fel ca primarul, Băicănescu a atacat raportul ANI în instanță, pe două fronturi: conflictul de interese și incompatibilitatea. La Bacău, a câștigat procesul pe incompatibilitate și l-a pierdut pe cel pentru conflict de interese. Ambele dosare au ajuns la Înalta Curte, unde urmează să fie soluționate definitiv și irevocabil.
În așteptarea verdictului instanței supreme se află și consilierul local Maria Mosor, găsită, de asemenea, în conflict de interese: ”În perioada exercitării mandatului, a participat la data de 1 martie 2013 la deliberarea și adoptarea Hotărârii Consiliului Local al comunei Agapia privind aprobarea studiului de oportunitate, a caietului de sarcini și a procedurii de licitație a pășunilor în vederea concesionării. La data de 25 aprilie 2013, ulterior adoptării acestei hotărâri, Primăria comunei Agapia (în calitate de concedent) a încheiat un contract de concesiune cu Asociația Crescătorilor de Animale Răchițiș Agapia Neamț (în calitate de concesionar), asociație în cadrul căreia o rudă de gradul IV a persoanei evaluate, deține funcția de președinte”.
La Bacău, Maria Mosor a învins ANI, instanța dispunând anularea raportului de evaluare. Inspectorii de integritate au atacat, însă, sentința și procesul a ajuns la Înalta Curte, unde nu i s-a stabilit încă primul termen.
* Cariera politică a Emiliei Arcan – la mâna instanței
Femeie cu o carieră politică de succes, Emilia Arcan a ajuns, și ea, la mâna instanței supreme. ANI a stabilit că ”s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 25 octombrie 2012 – 19 decembrie 2013, întrucât a deținut, simultan funcția de Vicepreședinte al Consiliului Județean Neamț, și funcția de administrator al SC Europandra SRL, încălcând, astfel, dispozițiile art. 87, alin. (1), lit. d) din Legea nr. 161/2003”. Judecătorii de la Bacău au fost de părere că inspectorii de integritate n-au dreptate și le-au anulat raportul de evaluare. Ba, mai mult, i-au obligat să plătească și cheltuielile de judecată. ANI a atacat sentința, iar dosarul este la Înalta Curte, în procedura de filtru. Emilia Arcan a declarat că firma nu a avut activitate, iar ea a depus documentele de retragere din calitatea de acționar, însă Registrul Comerțului n-a operat modificările.
* Mandatul lui Petrică Șchiopu stă într-o hârtie
Primarul de Bârgăoani, Petrică Șchiopu, așteaptă de pe o zi pe alta să i se clarifice situația. Ar trebui să fie exact ca în cazul lui Neculai Nastasă, pentru că și Șchiopu a pierdut definitiv procesul cu ANI, pe 30 martie 2017. De mai bine de o lună, însă, Prefectura Neamț n-a primit un document de la Înalta Curte, în baza căruia să-l demită pe primar. Drept e că nici nu l-a solicitat, că l-ar fi primit în aceeași zi.
În aprilie 2014, ANI l-a declarat pe primar ca fiind în conflict de interese:
”Petrică Șchiopu a încălcat regimul juridic privind conflictul de interese în materie administrativă și penală, întrucât, în calitate de primar, având un interes personal de natură patrimonială, a achiziționat materiale de construcții de la Cooperativa «ConsumCoop Bârgăuani», al cărei administrator este sora sa (achiziție efectuată prin încheierea a două contracte încheiate între cooperativă și primărie). De asemenea, sora persoanei evaluate a achiziționat un imobil aflat în patrimoniul Primăriei Bârgăuani, printr-un contract de vânzare-cumpărare”. Edilul se consideră nevinovat și crede că, de fapt, hotărârea Înaltei Curți este în favoarea lui.
Un caz recent, care va dura mult până să fie soluționat, este cel al primarului de Roman, Lucian Ovidiu Micu, declarat incompatibil din august 2012, de când era viceprimar, pentru că a deținut, simultan, și funcția de membru în Consiliul de Administrație al Spitalului Municipal de Urgență Roman. Procesul cu ANI este abia la început, la Curtea de Apel Bacău, unde următorul termen a fost fixat pe 26 mai. Indiferent de verdict, partea nemulțumită va merge mai departe, iar la înalta Curte, unde se adună dosarele din toată țara se stabilesc termene de judecată la câteva luni distanță unul de celălalt. Avantaj curat pentru edilii care apucă să-și încheie mandatul până să fie dați jos din funcții pe baza constatărilor ANI.
* Liviu Harbuz – campion la anduranță în procesele cu ANI
Tot o firmă i-a creat probleme și fostului deputat Liviu Harbuz, care umblă prin instanțe de 4 ani, iar între timp s-a retras din politică. A decis, însă, să continue procesele, numai ca să demonstreze că ANI n-a avut dreptate când i-a stabilit stare de incompatibilitate, pentru că deținea, simultan, calitățile de deputat și de comerciant în cadrul ”Harbuz Liviu Persoană Fizică Autorizată”. Procesul nu s-a încheiat nici acum, pentru că fostul deputat a atacat nu doar decizia ANI, ci și protocolul dintre Agenția Națională de Integritate și Ministerul Afacerilor Interne, în baza căruia datele sale cu caracter personal au fost comunicate inspectorilor de integritate. Liviu Harbuz susține că n-a avut deloc activitate pe PFA.
Cristina MIRCEA
