Locul unde natura își face treaba și autoritățile nu!

Situația ruinelor Palatului Cnejilor din comuna Ceahlău este unul dintre exemplele relevante în privința drumului, lung și anevoios, dintre vorbă și faptă. Pe scurt, obiectivul respectiv, cu statut de monument istoric, nu este în proprietatea nimănui, pentru că n-a fost revendicat de proprietarul de drept – Dimitrie Sturdza, după multe opinii. În condițiile date, conform legii, monumentul istoric intră în proprietatea primăriei localității în care se află, cu toate drepturile și obligațiile aferente. La Ceahlău nu s-a întâmplat așa, pentru că administrația locală din ultimii mulți ani n-a avut niciun fel de preocupare vizavi de starea palatului. Degradarea a continuat, au crescut arbuști pe turnuri, iar zidurile au fost ”învelite”, în multe locuri, în tot felul de plante agățătoare. ”Inscripțiile” din interior, lăsate suvenir de diverși oameni care au trecut prin zonă, arată că accesul nu era restricționat în niciun fel, iar cine voia să scrie, ca pe trunchiurile copacilor din pădure, orice îi trecea prin cap, nu avea decât.

În anul de grație 2017, mai exact în luna iunie, s-a constituit o comisie care s-a dus la fața locului, a analizat problema, a întocmit un raport și l-a prezentat în ședința Comitetului Județean pentru Situații de Urgență – entitate condusă de prefect. În esență, raportul respectiv confirmă ”starea de degradare avansată a obiectivului și implicit stare potențial generatoare de situații de urgență, definită conform art. 2, pct. d din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, cu modificările și completările ulterioare”.

Prin urmare, s-au stabilit niște măsuri de punere în siguranță a monumentului, dar și a turiștilor care îl vizitează, cu măsuri clare și termene de ducere la îndeplinire:

1. Interzicerea accesului cetățenilor în curtea interioară prin zona pietonală, pe sub intrarea principală cu arc.

Răspunde: Primarul comunei Ceahlău.
Termen: permanent.

2. Limitarea și îngustarea culoarului de trecere a celor două căi de acces actuale, adiacente turnurilor, pentru a permite accesul în siguranță a persoanelor în curtea interioară.

Răspunde: Primarul comunei Ceahlău.
Termen: 07.07.2017.

3. Semnalizarea zonei cu un panou de avertizare asupra pericolului de prăbușire a elementelor de zidărie din piatră, precum și de amplasare a benzilor de marcare a pericolului și de interzicere a accesului în zonele de risc.

Răspunde: Primarul comunei Ceahlău.
Termen: permanent.

4. Limitarea și restricționarea accesului auto de trafic greu (> 3,5 tone) pe strada adiacentă monumentului istoric, precum și amplasarea indicatorul rutier corespunzător.

Răspunde: Primarul comunei Ceahlău.
Termen: începând cu data de 05.07.2017.

5. 5. Urmărirea comportării în timp a monumentului istoric ”Palatului Cnejilor”, executată cu persoane autorizate / firme de specialitate în domeniul protejării monumentelor istorice respectiv al construcțiilor.

Răspunde: Primarul comunei Ceahlău.
Termen: începând cu data de 05.07.2017.

6. 6. Tăierea vegetației arboricole din zona monumentului istoric ”Palatul Cnejilor” printr-un serviciu specializat în domeniu.

Răspunde: Primarul comunei Ceahlău.
Termen: 14.07.2017.

7. 7. Efectuarea, în regim de urgență, de către laborator autorizat, a unui studiu geotehnic, în vederea stabilirii măsurilor ce se impun pentru consolidarea monumentului istoric.

Răspunde: Primarul comunei Ceahlău.
Termen: 04.08.2017.

* ”Am dat cu un ierbicid puternic, dar n-a avut efect”

Hotărârile luate în CJSU au fost duse parțial la îndeplinire pe plan local. În sensul că s-a făcut ce era mai ușor. S-au montat indicatoare: unul de limitarea a traficului greu și celălalt de interzicere a parcării, pe motiv de ”Cad pietre!”. Poarta de la intrarea principală cu arc este, în continuare, deschisă, deși alături a fost montată o plăcuță care interzice accesul. În curte nu este niciun culoar delimitat în vreun fel, deci fiecare se poate deplasa în ce direcție dorește. Iar vegetația, pentru suprimarea căreia termenul limită a fost 14 iulie, era la locul ei, în după-amiaza de 14 iulie. Ambele turnuri au devenit suport pentru arbuști, groși cât mâna, ale căror rădăcini sapă în zidărie și sunt, în momentul de față, poate cel mai puternic factor de agresiune împotriva monumentului. În partea din spate, până și o coasă mânuită cu îndemânare ar fi putut face treabă bună și ar fi salvat zidul de umezeala întreținută de vegetație.

Primarul Dan Coroamă spune că îl preocupă soarta monumentului, dar nu prea poate face multe lucruri pentru el: ”Noi muncim să-l trecem în inventarul comunei și abia după aceea să încercăm o colaborarae cu un ONG, care ar putea accesa fonduri pentru reabilitare. Primăria Ceahlău este, în continuare, în interdicție, din cauza problemelor vechi cu fondurile europene. Nu e clar încă regimul de proprietate, pentru că nu există niciun document negru pe alb. Dar, dacă familia Sturdza, care a cumpărat palatul de la Cantacuzini, nu l-a revendicat, e firesc să intre în proprietatea primăriei. Am îndeplinit ordinul CJSU cât am putut. Am dat de 3-4 ori cu un ierbicid foarte puternic, dar n-a avut efect, se vede. Nu! Pe turnuri n-am dat, că nu s-a putut ajunge acolo, nu ai cum să pui scară, să nu cadă ceva din zid. Trebuie vreo firmă specializată, cu o nacelă, ceva, altfel e periculos”.

Pe 14 iulie, Stațiunea Durău era plină de turiști. Peste tot erau parcate mașini cu numere de Galați, Brăila, Iași, Vaslui, București. La Palatul Cnejilor nu era nimeni. În toată stațiunea, plină de tot felul de indicatoare pestrițe, spre diverse terase și pensiuni, nu există nimic despre Palatul Cnejilor, ca să trezească omului curiozitatea de a-l vizita.

Pe drumul principal din Ceahlău, la o aruncătură de băț de palat, este un panou, înclinat într-o parte, scris cu verde. Și atât. Cine-l vede îl vede, cine nu… trece mai departe. În proximitatea monumentului, nu există niciun panou cu minime informații. Măcar cele importante, legate de perioada în care palatul a fost cucerit de Matei Cantacuzino (secolul XVIII) și de anul 1852, care a marcat pentru totdeauna istoria monumentului. Atunci, Cantacuzinii au împrumutat 12.000 de galbeni, n-au reușit să plătească datoria, iar palatul a fost cumpărat, la licitație, de Smaranda Sturdza. Numai că cei trei frați Cantacuzini au refuzat să predea castelul, unul dintre ei s-a sinucis în fortăreață, iar ceilalți doi au plecat în surghiun. Din acel moment, familia Sturdza a decis să nu intre în palat și să nu-l locuiască, iar hotărârea este respectată și astăzi de Dimitrie Sturdza, care nu l-a revendicat.

Interesant este că și natura se înscrie în poveștile care însoțesc istoria palatului. Printre arbuștii care au pus stăpânire pe ziduri, sunt și mesteceni, copacii pe care slavii îi considerau arborii morții.

Primarul de Ceahlău spune că părintele știe foarte bine istoria palatului și le vorbește el turiștilor care vin să vadă ruinele. Numai că părintele nu este tot timpul la biserică, iar un minim efort de promovare, ca să nu mai vorbim de reabilitare, nu se vede la nivelul administrației. Asta deși și fostul edil, Costică Șchiopu, vorbea, acum mulți ani, despre intenția de punere în valoare a palatului.

”Eu sunt foarte dezamăgită de atitudinea primarului din Ceahlău, care era obligat să respecte hotărârea Comitetului Județean pentru Situații de Urgență”, ne-a declarat Rocsana Josanu, directoarea Direcției pentru Cultură Neamț. ”De doi ani de zile mă țin de el și nu văd bunăvoința de a face ceva cu un monument de mare importanță pentru comună. Va trebui să monitorizez situația permanent și, în ultimă instanță, voi amenda primăria, pentru că n-a respectat o decizie de punere în siguranță a monumentului. Nu-mi doresc și nu-mi place să scriu procese verbale de sancționare, dar există câțiva proprietari de monumente în județul ăsta, care se vede că nu înțeleg altfel că au niște obligații. Cade istoria la picioarele noastre și noi ne uitam la prăbușirea ei, cu nepăsare”. (Cristina MIRCEA)

Despre Palatul Cnejilor și blestemul călugărilor de acum 200 de ani, puteți reciti aici, despre proprietarul regăsit al Palatului, puteți reciti aici, iar despre ședințele autorităților, puteți citi aici, eventual.

Despre cum arată acum Palatul Cnejilor, vă puteți face o idee, privind aici:

Parteneri

Mesagerul Bacău Muzică live în centrul Bacăului: Începe ediția a V-a a Festivalului Serilor Băcăuane în Piața Tricolorului ZCH Autoturism de 200.000 lei furat din Germania, descoperit la Vama Albița NewsEdge Nicușor Dan a promulgat Legea ANI pentru a nu pierde banii din PNRR: „Într-un alt context, aș fi retrimis proiectul în Parlament pentru reexaminare” BusinessEdge Fast-food-ul domină piața restaurantelor din România. Cifra de afaceri a primelor 10 companii a crescut la 4,74 miliarde de lei