– Dle primar Lucian Micu, sunteți ales de romașcani la alegerile parțiale din 11 iunie. Și v-au votat aproape 11.000 de romașcani. Dar, luând în calcul că, la alegerile locale din 2016, Laurențiu Leoreanu obținuse peste 17.000 de voturi, putem aprecia că ați ”pierdut” peste 6.000 de voturi?
Nu, haideți să ne raportăm și la prezența la vot. Dacă, în 2016, am avut 23.000 de alegători prezenți la vot, acum am avut 18.000. Sigur că, odată cu plecarea fostului primar Leoreanu, la nivelul Romanului s-a creat o competiție pentru postul rămas vacant și energiile au fost ceva mai ample în această competiție. Eu vreau să le mai mulțumesc o dată celor peste 10.000 de romașcani care m-au învestit cu încredere și care și-au dat votul, până la urmă, pentru echipa care a funcționat timp de șapte ani la conducerea Primăriei Roman. Revenind, alegerile parțiale sunt atipice, nu seamănă decât în mică măsură cu alegerile locale propriu-zise. De aceea, eu sunt de părere că nu se pot face comparații între acestea și cele care au loc la termen. Și, dacă e, totuși, să vorbim de cifre, putem vorbi și de procente, procente care au în vedere și prezența la vot: dl. Leoreanu a obținut anul trecut 59,54% din voturi, iar eu, anul acesta, am obținut 59,3%.
* Cu PSD, ”a fost doar o discuție… tehnică”
– Ați avut o competiție, zic unii, ceva mai ușoară. Cum ar fi fost dacă PSD ar fi desemnat candidat la Primăria Roman pe Alexandru Rotaru? Sau pe Oana Bulai?
Din punctul meu de vedere, orice candidat din partea PSD putea să pună probleme, luând în considerare că, în decembrie anul trecut, pe fondul unor promisiuni populiste, PSD a câștigat detașat alegerile generale și la Roman, lucru care nu se mai întâmplase de foarte multă vreme. Și, încă de atunci, în echipa noastră a apărut o preocupare vizavi de acel succes al PSD. Eu întotdeauna am susținut că alegerile generale au specificul lor, cum, de asemenea, și cele locale au un specific al lor. Mai mult decât atât, am susținut – lucru dovedit ulterior – că acele alegeri s-au bazat mai mult pe proiecte guvernamentale… Or, romașcanii au votat nu persoane, ci promisiuni și ei au înțeles, destul de repede după, că au fost doar promisiuni de campanie, care, din păcate, nu s-au mai onorat. Deci, indiferent contra cui aș fi candidat, eu aș fi procedat la fel, întâlnindu-mă cu romașcanii, vorbind cu ei, ascultându-le problemele și nefăcând promisiuni deșarte. Și nu m-ar fi afectat în niciun fel numele contracandidatului.
– Dar, în precampanie, e adevărat că ați avut o discuție cu persoane din PSD, în timpul căreia s-a făcut vreo propunere din partea PSD?
A fost doar o discuție… tehnică, dacă putem spune așa, în legătură cu respectarea unor principii în desfășurarea campaniei. Apoi s-a văzut că, în timp ce eu mi-am respectat acest angajament, din păcate, cei de la PSD nu l-au respectat.
– A fost, deci, o întâlnire care s-a soldat cu un angajament?
Nu. Discutând, eu am afirmat că mă angajez să duc o campanie curată. Iar ”angajament” a fost o formulare. Nu s-a pus problema unui angajament solemn ori mai știu eu ce. De altfel, discuția a fost cu candidatul PSD, care, și el, s-a angajat în același sens, al unei campanii bazate pe proiecte și nu pe atacuri reciproce. Aparent, el a dus o campanie doar pe proiecte, numai că s-a dovedit că aceasta a fost strategia de campanie a PSD: candidatul să-și facă o campanie pe proiecte, în timp ce toți cei din jurul lui să mă atace în fiecare zi. Or, asta nu a fost fair-play. Romașcanii au sancționat acest gen de strategie și de comportament.
* ”Romașcanii trebuie tratați pe merite”
– Să depășim momentul alegerilor și vă întreb despre sarcinile dvs. de primar. Sunteți mulțumit de relația primăriei cu firma Rossal?
Ca să vă răspund la această întrebare, trebuie să mă refer la cele două categorii diferite de servicii pe care firma Rossal le prestează. Avem, pe de o parte, acel contract care ține direct de Primărie – serviciul de măturat și deszăpezit străzi. Aici putem spune că funcționează destul de bine colaborarea cu Rossal, în sensul că firma este foarte receptivă la solicitările Primăriei. Pe de altă parte, însă, ne referim la serviciul pe care firma îl prestează către cetățenii din Roman, cel de colectare a deșeurilor menajere. Aici, într-un fel, îi înțeleg, fiindcă ultimele ajustări de prețuri s-au făcut când salariul minim era de 750 de lei. Iată, acum e 1.450 de lei, aproape dublu, și Rossal a acceptat… lipsa noastră de reacție în a le majora tariful. După cum știți, problema cea mai mare a apărut atunci când guvernul a impus acea taxă, de 80 de lei pe tona de deșeuri, iar Consiliul Județean a majorat taxa de operare pe depozitul conform de la Girov, ceea ce a făcut ca prețul pentru populație să crească. În momentul de față, mingea este în terenul Consiliului Județean, care trebuie să scoată la licitație Zona 2 Roman, lucru care, prin darea în funcțiune a Stației de sortare Cordun, va duce la o scădere a cantității de deșeuri transportate la Girov și, deci, și a prețului colectării către romașcani.
– Cum credeți că vor fi relațiile Primăriei Roman cu Consiliul Județean și ale dvs. cu președintele Arsene, având în vedere că dl. Leoreanu nu a avut o relație bună cu dl. Arsene?
Din punctul meu de vedere, este – trebuie să fie – o relație interinstituțională, relație pe care eu mi-o doresc cât mai corectă. În ce-l privește pe dl. președinte Arsene, și domnia sa, și eu suntem în funcții pentru a servi interesele cetățenilor. Eu ale romașcanilor, iar dl. Arsene ale nemțenilor, deci și ale romașcanilor… Iar eu voi acționa întotdeauna în interesul romașcanilor. Întotdeauna îi voi reprezenta pe romașcani cu demnitate, fiindcă romașcanii trebuie tratați pe merite și pe ceea ce înseamnă ei la nivelul județului Neamț. Și ei nu trebuie – iar eu nu voi accepta niciodată – să fie călcați în picioare de ambiții personale ale unor politicieni, indiferent cum se numesc aceștia.
* ”Proiectele sunt rodul consultării romașcanilor”
– Care sunt proiectele mari pe care vi le propuneți în acest mandat mai scurt?
Eu am o serie de proiecte deja în lucru. Cele mai stringente, în momentul de față, se referă la Cartierul Petru Rareș, unde dintotdeauna au fost probleme când a plouat. De aceea, mă zbat să finalizăm proiectele de realizare a rețelei de colectare a apelor pluviale și a celei de canalizare, după care o să asfaltăm – în sfârșit ! – și toate străzile care mai sunt nesfaltate. Mai am proiecte în Cartierul Nicolae Bălcescu, am și în ceea ce privește infrastructura educațională, pregătim și înființarea unui Centru de imagistică la Spitalul Municipal de Urgență, vreau să finalizez și proiectul Casei Celibidache și cel al Cinematografului ”Unirea”… Unele proiecte sunt deja depuse, pe altele ne pregătim să le depunem pentru finanțări europene. Ideea este că toate proiectele acestea, care vor fi duse la bun sfârșit până în anul 2020, sunt rodul consultării cu romașcanii. De acolo ne-am extras ideile, de la cetățeni, de la ce își doresc ei și de la cum își doresc ei să arate orașul lor, cum își doresc ei să trăiască, să muncească și să-și crească aici, în orașul lor, copiii.
– Au fost remarcate dezbaterile organizate de dvs. cu toate categoriile socio-profesionale la începutul acestui an, precum și ”aplecarea” dvs. spre cultură…
Eu cred că a sosit timpul ca și ”gospodarii” localităților, cum încă li se mai spune primarilor, să acorde mult mai multă atenție actului de cultură. Este vorba, în primul rând, de ceea ce ne formează ca oameni, ca națiune. Este vorba, apoi, despre păstrarea identităților culturale de orice fel, este vorba să ne gândim viitorul cunoscând bine trecutul. Și, sigur, mai este vorba și despre hrana spirituală, fără de care omul n-ar mai fi om. Eu sunt, așadar, interesat de cultură. Cultiv și sprijin pe cât pot cultura, sub toate formele pe care le ia în Roman, și consider că acesta este un act de normalitate. În același timp, sunt și un apropiat al tinerilor. Am susținut foarte multe proiecte ale tinerilor, organizate și desfășurate de tineri și chiar cred în acești tineri. Din dezbaterile pe care le-am avut la începutul anului, n-a lipsit nici Consiliul Consultativ al Tinerilor și am remarcat atunci că le lipseau activitățile în care să fie implicați, să devină activi. Și, atunci, mi-am propus ca o mare parte din proiecte, cel puțin cele care au o implicare majoră în rândul tinerilor, să fie susținute. Iată că lucrurile acestea încep să dea roade. Iar ”Blecher Fest” și ”Kultur Fest” sunt doar cele mai recente exemple.
* ”Mie nu-mi plac speculațiile”, nici măcar în PNL
– Dl. deputat Leoreanu a fost ales într-o funcție importantă în partid și e foarte posibil să fie ales să conducă organizația județeană a PNL. Pe aceeași ”schemă” ca în administrație, ați putea ajunge să conduceți organizația PNL Roman?
Eu sunt genul de om care vrea să-și facă datoria acolo unde este pus și nu-mi plac speculațiile. Sigur, există o serie de discuții în ceea ce privește organizația județeană a Partidului Național Liberal – le-am auzit și eu -, dar tot ce îmi doresc eu în acest moment este ca, la nivelul județului, să construim o echipă puternică, una care să fie reprezentativă, atât la nivel național, dar mai ales la nivelul alegerilor din anul 2019, când vom avea două examene foarte importante pentru configurarea alegerilor locale din 2020. Dacă voi face și eu parte dintr-o echipă, e foarte bine, dar eu sunt, oricum, vicepreședinte al organizației județene și mă simt foarte implicat în viața partidului.
– Penultima întrebare: s-au schimbat zilele când se țin ședințele operative din Primărie?
Nu, de ce s-ar fi schimbat? Operativa ”mare” se ține în fiecare zi de luni, la fel ca înainte. În plus, mai fac o operativă, mai restrânsă, cu câțiva dintre directorii din Primărie, în fiecare dimineață.
– Și ultima: de ce nu a fost sancționat dl. Căpraru pe linie de partid?
Regret și eu ce s-a întâmplat atunci, dar pot analiza fapta prin prisma euforiei momentului. După părerea mea, se speculează prea mult, totuși, pe acest subiect, căutându-se victimizarea unora. Iar Partidul Național Liberal și-a cerut, oricum, scuze…
Dan AILINCĂI
