Perioada cuprinsă între 29 septembrie și 14 octombrie, când se așteptă o încălzire trecătoare a timpului, este numită Vara lui Mioi, ne spune Ion Ghinoiu, în ”Zile și Mituri. Calendarul țăranului român”. Există o legendă, care îl descrie pe Mioi, un cărăuș sărac. El s-a rugat lui Dumnezeu să mai dea câteva zile de vară, pentru a termina de treierat grâul. Lui Dumnezeu i s-a făcut milă de el și i-a îndeplinit rugămintea.
”Dumnezeu se îndură de rugămintea unui cărăuș sărac, Mioi, ca să-i dea și lui un pic de vărai, să-și poată treiera grâul. De cade ghinda înainte de Sânt-Mihai, iarna se pune curând”.
Fiecare săptămână a acestei luni are un anumit specific, descris în Calendarul popular. Și pentru toate acestea este nevoie de vreme prielnică.
Prima din cele patru săptămâni este patronată de Procoavă, care avea în ”grijă” să acopere ogoarele cu o ”plapumă” de zăpadă. Se mai spune că, de la Procoavă, serbat pe 1 octombrie, începe să se aștearnă bruma dimineața.
A doua săptămână din octombrie era dedicată satului, muncile se concentrau în jurul gospodăriei.
În următoarele șapte zile, era celebrat Lucinul, protectorul lupilor. Pentru ca aceștia să nu dea iama în turmele de animale, țăranii de altădată îi serbau ziua și existau interdicții privind activitățile legate de prelucrarea lânii sau a pieilor de animale.
Ultima săptămână era dedicată Sfântului Dumitru, Sâmedru, cel despre care se spunea că încuie vara și desfrunzește copacii.
Pentru că în această perioadă se obișnuia să se slobozească arieții (berbecii) în turmele de oi, pentru reproducere, aceste zile se numeau și ”Nunta oilor” sau ”Năpustitul berbecilor”.
* Superstiții de Brumărel
Octombrie se mai numește și Brumărel, căci e momentul de când începe să cadă bruma. Sunt multe superstiții legate de această lună, cele mai multe legate de prevestirea timpului.
”Dacă în octombrie cade multă brumă și zăpadă, luna ianuarie va fi moale și călduță”.
Oamenii de altădată credeau că, dacă bubuie, dacă tună în octombrie, e semn de iarnă ușoară. Alții spuneau că, dacă frunzele arborilor cad mai curând, cu atât mai roditor va fi anul următor.
În schimb, dacă bruma poleiește câmpul și mai și fulguiește din când în când, prima lună a anului va fi însorită, întocmai ca primăvara.
Cerul lui octombrie avea și are semnele lui, care așteaptă să fie citite și înțelese. Bunicii și nepoții căutau, la vreme de seară, ”stelele ce se numesc Cloșca”: ”În jurul stelei mari cu foc roșu e alcătuirea Taurului, în cap cu îngrămădirea de steluțe. Aceasta-i Cloșca cu pui”. Astfel, dacă înainte de apusul acestei constelații e vreme bună, înseamnă că vara viitoare va fi timpurie și plină de rod. Dacă la apusul ei ploua, însemna că ”va fi roadă de mijloc la semănături”. De vor fi ploi după apusul constelației, e semn clar că vara se va lăsa așteptată.
Se spunea că va fi iarnă grea dacă, în noaptea de Sâmedru, oile se culcă grămadă, dacă șoarecii de câmp se retrag spre sat, dacă nucii și gutuii sunt prea încărcați de rod.
Și în zilele noastre au apărut o serie de superstiții care, culmea, se verifică.
Astfel, dacă apar știri în presă despre Deveselu, rușii ne trimit ger și iarnă grea. Chiar dacă știrile apar în altă lună decât Brumărel.
Dacă suntem de acord cu americanii, iarna se lungește până în toamna viitoare.
Dacă mai cumpărăm avioane de la americani, gazul îngheață pe conducte și se scumpește cu 300%.
O superstiție apărută în mediul intelectual spune că, dacă este arestat, Dragnea nu va mai fi vară în România.
