Apărute în ideea de a fi veriga forte între medicul de familie – Urgențe – spital, centrele de permanență au fost înființate pentru ca, de seara până dimineața, în weekend și sărbători legale, tot bolnavul să aibă acces la un medic generalist, care să-l consulte, să-i dea un tratament, să-i cheme o ambulanță în cazuri grave, să-i dea o trimitere la specialist, o adeverință sau o rețetă. Au fost create pentru ca orice bolnav – asigurat și, mai ales, neasigurat – să aibă acces servicii medicale, în cazul afecțiunilor acute sau al micilor urgențe. 23 de afecțiuni pot fi rezolvate la un centru de permanență, între care probleme de obstetrică-ginecologie, febră, probleme psiho-sociale, arsuri de orice fel, accidente rutiere și casnice, intoxicații la copii sau intoxicații cu alcool în cazul adulților, căderi, răni, leziuni chimice, agresiuni, cazuri de leșin, diabet, apoplexie, dureri, convulsii, insuficiență respiratorie, etc. Prin asta și prin chiar statutul lor, centrele de permanență ar trebui să degreveze (un pic) Unitățile de Primiri Urgențe, supraaglomerate mai ales de pacienți care nu constituie urgențe.
Cât de eficiente sunt aceste centre de permanență, la cinci ani de când s-au înființat în Piatra Neamț, am încercat să aflăm, într-un demers care ne-a purtat pe la cele șase unități existente în municipiul reședință de județ.
Astăzi, Centrul de permanență 1 Mai, unde toate merg bine. În general…
* Pe garda medicului, răspunde coordonatorul
În miercurea de 4 octombrie, am ajuns la cel mai nou centru de permanență deschis, la finele anului trecut, în municipiul Piatra Neamț, pe b-dul G-ral Dăscălescu, la parterul blocului T2, vizavi de biserica 1 Mai, la capătul zonei comerciale, lângă un bar. N-are cum fi ratat, decât cu eforturi concertate în acest sens.
Centrul de permanență 1 Mai deservește locuitorii de pe o arie mare, inclusiv pietrenii din cartierul Vânători, pe cei din cartierul Gara Veche și o bună parte din cei care locuiesc în cartierul Mărăței.
La aproape o oră de la începerea programului, înăuntru era asistenta – ușor de identificat, după halatul alb pe care-l purta, dar mai era prezentă o persoană. La întrebarea ”cine e medic de gardă?”, la unison, asistenta și un bărbat ușor cărunt, purtând ochelari, îmbrăcat cu blugi și o vestă – despre care, ulterior, am aflat că era dr. Ioan Cojocaru -, ne-au îndrumat spre altă încăpere.
Aici se afla o doamnă despre care prima impresie n-a putut lămuri dacă tocmai venea sau tocmai pleca, dar s-a recomandat și s-a dovedit a fi chiar medicul coordonator al centrului, doctorița Mihaela Meleșteanu. După tatonările firești oricărui debut de conversație, dr. Meleșteanu, amabilă, a acceptat să răspundă la câteva întrebări.
* ”În general, ne merge bine…”
Primele întrebări, la fel ca la celelalte centre vizitate, au fost legate de categoriile de pacienți care se adresează centrului, dacă vin mai mult pentru tratamente sau mai mult pentru consultații, dacă sunt multe persoane neasigurate decât cele asigurate. Dr. Mihaela Meleșteanu a răspuns: ”O să vă spun așa, în general, ce cred eu că este foarte important, ce trebuie să știți dumneavoastră și pietrenii, în general, că mă gândesc că pe dânșii vreți să-i informați”. Apoi a continuat cu prezentarea ”generală” a centrului, pornind de la organizare: ”Spațiul ține de Primăria Piatra Neamț. Echipa care își desfășoară activitatea aici, medici și asistenți cu acte în regulă, sunt în relații contractuale cu Casa de Asigurări, deci centrul de permanență este în întreținerea primăriei”.
Aspectele, altfel legale, sunt cunoscute de cei interesați, iar pe ceilalți – beneficiarii – nu prea îi interesează, fiind mai mult concentrați pe nevoile lor: o perfuzie, o injecție, o consultație urgentă sau în miez de noapte atunci când îi doare tare și ei, de bună credință, nu dau fuguța să aglomereze Urgențele spitalului, ci apelează cu încredere la serviciile medicilor de la centrul de permanență.
Cei arondați centrului de permanență 1 Mai fac parte din această a doua categorie și au înțeles rostul și rolul centrului de permanență? Greu de spus, fiindcă dr. Meleșteanu a oferit răspunsuri ”generale”. Cam câți pacienți au trecut pe aici, câți pentru tratamente, câți pentru consultație, câți pentru primul ajutor, câți au fost trimiși cu ambulanța la spital? Tot greu de spus, fiindcă ”în general”
scrie în registrul de gardă, document obligatoriu – și în general, și în particular -, dar la care au acces doar medicii, nu publicul sau ziariștii curioși. Sigur, există un laptop, dar, în general, el ar trebui folosit.
Dr. Mihaela Meleșteanu a explicat că ”nu stau să număr pacienții pe care i-am raportat la Direcția de Sănătate Publică”, mai ales că ”numărul exact de persoane nu cred că este atât de important și aceste date le puteți obține de la DSP”. Sigur, DSP primește raportări la final de lună, raportări care sunt și exacte, și importante, și prețioase, chiar dacă sunt pe luna precedentă, nicidecum la zi. Și, pe baza lor, se face socoteala salariilor.
* O oră, în general, ușoară, fără pacienți
Din discuția cu medicul coordonator, a reieșit că publicul-țintă este, în general, flexibil, nu neapărat rezident al municipiului: ”Avem pacienți din județul Neamț”.
În aproximativ o oră, cât am petrecut la centrul 1 Mai, n-a intrat niciun pacient, dar asta a ușurat mult discuția cu medicul și schimbul de informații. Doamna doctor precizat că sunt asigurate ”igiena, căldura, apa”, dar și ”medicamentele și materialele sanitare”. ”Aprovizionarea o face fiecare medic – este un dulap cu un barem de medicamente, pe care putem să vi-l arătăm – tot din banii pe care-i primim de la Casa de Asigurări”. A adăugat că mulți pacienți ”vin la acest centru pentru că doctorul X sau Y este de gardă, vin și din Precista, chiar”, că, totuși, sunt mai multe tratamente decât consultații, iar consultațiile se acordă”mai ales copiilor”, că, odată, a fost chemată salvarea ”în cazul unui adult”, iar cazurile acute ”sunt tratate la primă urgență aici, ameliorate și, în funcție de caz, dacă noi considerăm că are nevoie de investigații suplimentare, îi dăm bilet de trimitere”. Altfel spus, în general, cam tot ce se întâmplă pe la un centru de permanență.
Din experiența sa, de șase-șapte ani de când coordonează echipa medicală de permanență, dr. Mihaela Meleșteanu a apreciat, totuși, că vin cam aceiași pacienți, ”abonați, dintre care mulți neasigurați, fiindcă nu au unde în altă parte”. Cam câți neasigurați n-a putut să pună, pentru că, în general, ”noi întrebăm dacă sunt sau nu asigurați, pentru a ști unde să-i îndrumăm, fiindcă oamenii sunt derutați, nu știu cum funcționează sistemul nostru sanitar”.
Discuția deosebit de amabilă s-a încheiat cu un tur al centrului, ocazie cu care au putut fi imortalizate pe cardul foto camera de consultații (cu tot cu dulapul de medicamente), cele două camere de gardă, sala pentru tratamente (cu un singur pat), cele două grupuri sanitare (din care unul pentru pacienți, în care este și centrala termică) și spațiul de depozitare (plin cu gențile conținând echipamentele și schimburile cadrelor medicale, așezate frumos pe rafturi). Un centru, în general, bine pus la punct și bine dotat.
Mai puțin căutat, totuși, potrivit datelor furnizate de DSP anterior vizitei noastre, care arată că, în primele șapte luni, la Centrul de permanență 1 Mai s-au prezentat 2.570 de persoane. Cam câte s-au dus, în aceeași perioadă, la centrele din Văleni și Speranța, dar mai puține decât la centrul din cartierul Dărmănești (6.048 persoane), din Precista (5.216 persoane) și chiar din Mărăței (3.114 persoane).
Cristina IORDACHE
GALERIE FOTO
Mesagerul Bacău Peste 530 de șoferi vitezomani amendați și 22 de permise reținute de polițiștii din Bacău, într-o săptămână 
ZCH Iași. Accident rutier în localitatea Blăgești – o persoană a fost rănită 
NewsEdge Implementarea SAFE, discutată în CSAT. Cât din cele peste 16 miliarde de euro ajunge în fabricile, producția și infrastructura din România 
BusinessEdge Societățile de investiții imobiliare promit dividende stabile și lichiditate rapidă. De ce ezită România să adopte modelul REIT 
