Inițiativa Guvernului de a modifica, încă o dată, Codul Fiscal a creat, din nou, o falie între politiceni și mediul de afaceri. Au început imediat pseudodezbateri, în care nicio parte n-a acceptat argumentele celeilalte, în care fiecare a venit cu cifrele lui și cu propria interpretare.
În Neamț, Camera de Comerț și Industrie, sub coordonarea președintelui Mihai Apopii, a continuat seria analizelor tuturor inițiativelor guvernamentale care privesc viața firmelor și a analizat impactul modificărilor fiscale, pornind de la realități locale, punând în balanță atât prevederile care au impact pozitiv, cât și pe cele negative. Analiza, care conține inclusiv propuneri concrete, a fost transmisă tuturor celor care pot ține cont de aceste realități, dar, în primul rând, parlamentarilor. Mai rămâne ca factorii decizionali să țină cont de ele, având în vedere că este vorba despre firmele din județ care, prin contribuțiile vărsate la buget, achită salariile celor cărora le-a fost adresată analiza. Prima condiție ca documentul să producă efecte ar fi lectura. Conștientizarea poate veni după, în condițiile în care nu s-a produs la apariția ordonanței de urgență.
* Impozitul pe venit la microîntreprinderi: avantaj pentru Fisc, greutăți pentru firme
Prima concluzie a analizei CCI Neamț este categorică: ”În ceea ce privește impozitul pe venitul microîntreprinderilor, acesta, ca modalitate de aplicare și control, vine să ușureze activitatea organelor fiscale, dar împovărează firmele, mai ales pe acelea care au o rată a profitului mică. Aici ne referim în special la firmele de comerț, dar și la cele de producție, care au o productivitate a muncii foarte scăzută, iar produsul final înglobează o cota foarte mică de profit, așa cum e în industria confecțiilor textile”.
De aici încolo, urmează exemple care, probabil, ar trebui multiplicate la nivelul întregii țări: ”La nivelul județului Neamț, în anul 2016 (ultimele date de bilanț disponibile) cele 9.996 de firme care au depus situațiile financiare la ANAF, au obținut o cifră de afaceri totală de 2.217,62 milioane euro, cu un profit brut de 139,21 milioane euro, rezultând o rată a profitului de 6,28%. În cazul în care toate firmele din județ ar plăti impozitul pe venitul microîntreprinderilor, acesta ar fi 22,17 milioane euro, iar dacă ar plăti toate impozit pe profit, suma totală ar fi de 22,27 milioane euro, adică diferența la nivelul unui județ este absolut nesemnificativă. Dar această situație din 2016 este una ideală, atât pentru firme, cât și pentru organele fiscale. Este primul an din ultimii zece, în care rata profitului este așa mare. Media ratei profitului din ultimii zece ani este de 4,74% ceea ce înseamnă că firmele sunt dezavantajate să plătească impozit pe venitul microîntreprinderilor.
Calculul de mai sus, făcut la nivelul decadei 2006-2016, ar fi următorul:
– Impozitul pe venitul microîntreprinderilor = 239,60 milioane euro
– Impozitul pe profit = 166,48 milioane euro
Concluzie – Din cauza ratei mici de profit a firmelor din județul Neamț, este mult mai avantajos pentru firme să plătească impozit pe profit”.
* Județul Neamț în cifre
- Anul 2006: 10.139 societăți comerciale, 2.197,24 mil. euro cifră de afaceri, 112,37 mil. euro profit brut, 5,11% rată de profit.
- Anul 2007: 11.095 societăți comerciale, 2.395,66 mil. euro cifră de afaceri, 102,77 mil. euro profit brut, 4,29% rată de profit.
- Anul 2008: 11.974 societăți comerciale, 2.247,99 mil. euro cifră de afaceri, 99,62 mil. euro profit brut, 4,43% rată de profit.
- Anul 2009: 10.650 societăți comerciale, 1.940,08 mil. euro cifră de afaceri, 75,33 mil. euro profit brut, 3,88% rată de profit.
- Anul 2010: 10.754 societăți comerciale, 2.064,76 mil. euro cifră de afaceri, 100,74 mil. euro profit brut, 4,88% rată de profit.
- Anul 2011: 10.750 societăți comerciale, 2.300,6 mil. euro cifră de afaceri, 112,35 mil. euro profit brut, 4,88% rată de profit.
- Anul 2012: 10.783 societăți comerciale, 2.178,76 mil. euro cifră de afaceri, 93,62 mil. euro profit brut, 4,30% rată de profit.
- Anul 2013: 10.838 societăți comerciale, 2.060,41 mil. euro cifră de afaceri, 97,26 mil. euro profit brut, 4,72% rată de profit.
- Anul 2014: 10.676 societăți comerciale, 2.104,79 mil. euro cifră de afaceri, -19,61 mil. euro profit brut, -0,93% rată de profit.
- Anul 2015: 10.228 societăți comerciale, 2.252,39 mil. euro cifră de afaceri, 126,84 mil. euro profit brut, 5,63% rată de profit.
- Anul 2016: 9.997 societăți comerciale, 2.217,62 mil. euro cifră de afaceri, 139,21 mil. euro profit brut, 6,28% rată de profit.
Concluzia cea mai la îndemână este că avantajul evident ar fi ușurarea modalității de calcul contabil.
* Cine profită de impozitul pe venit
Potrivit OUG 79/2017, o serie de firme – care, până acum, erau exceptate de la impozitul pe venit, cele ale căror venituri veneau mai mult de 80% din activitatea de consultanță pentru afaceri și management (CAEN 7022) și, aveau, deci, o rată a profitului foarte mare – intră, de acum înainte, sub incidența acestor prevederi.
Ce se spune în analiza Camerei de Comerț: ”Aceste societăți au fost și sunt folosite, în general, pentru a externaliza o parte din activitățile firmelor, în special activitățile de management. Asta înseamnă că, în loc să se angajeze manageri cu salarii la care să se plătească și contribuțiile sociale aferente, societățile plătesc managementul prin intermediul acestor firme. Sumele încasate de firme ce oferă consultanță pentru afaceri și management nu sunt grevate de foarte multe cheltuieli, ceea ce înseamnă o rată a profitului foarte mare și statul ar fi mai avantajat să încaseze impozit pe profit față de impozit pe venitul microîntreprinderilor, mai ales că se pierd și o parte din contribuțiile sociale”.
Trebuie amintite aici și firmele care activează în domeniul bancar, al asigurărilor sau al jocurilor de noroc, care, dacă îndeplinesc condițiile pentru a se încadra la categoria microîntreprinderi, trec și ele de la impozitul pe profit – și ce profit! – la cel pe venit.
Propunerea venită, prin intermediul Camerei de Comerț, din partea mediului de afaceri nemțean pare mai mult decât rațională: ”Pentru firmele care obțin o cifră de afaceri între 500.000 și 1.000.000 euro, impozitul pe venitul microîntreprinderilor să fie opțional și să se mențină excepțiile de la acest impozit pentru întreprinderile de la art. 48, alin (6) din Codul Fiscal, precum și excepția pentru firmele care obțin din activitatea de consultanță pentru afaceri și management (CAEN 7022) mai mult de 80% din venituri”.
* Trecerea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat
Prima concluzie a materialului semnat de Mihai Apopii, președintele CCI Neamț, poate părea surprinzătoare, pentru că, într-o economie bine structurată, cu întreprinzători onești, o asemenea măsură nu ar trebui să constituie o problemă. Cum, în ciuda creșterii mari economice raportate, economia românească este departe de putea fi numită stabilă, sunt identificate câteva situații, care pot pune în pericol stabilitatea unei firme.
Iată două situații de acest gen:
”În caz de blocaj financiar, o firmă ar fi pusă în situația de a nu plăti nici salariile angajaților, nici contribuțiile aferente, deși, în astfel de momente, conduita unui antreprenor responsabil este de a face toate eforturile să plătească, în primul rând, angajații;
În cazul în care un operator economic lucrează într-un proiect cu finanțare, iar rambursările cheltuielilor întârzie foarte mult, se revine la situația de mai sus, adică blocaj financiar și, implicit, neplata salariilor și a contribuțiilor sociale”.
* 1.950 lei salariul minim brut – mai mare decât productivitatea muncii
Analiza nu putea ocoli saltul preconizat/ anunțat de Guvern în privința salariului minim brut, de la 1.450 la 1.950 lei! Prima concluzie este la îndemâna oricui – mai puțin a celor care au promovat un asemenea proiect – și are în vedere firmele private, care nu primesc ajutoare de la stat: ”Salariul minim brut stabilit de guvern este mai mare decât permite productivitatea muncii într-o firmă”.
Propunerea plecată de la Neamț pentru Parlament este un apel la compromis: ”Creșterea salariului minim să fie progresivă, astfel ca, într-o primă etapă (la 1 ianuarie 2018), cheltuiala în plus suportată de un întreprinzator pentru fiecare salariat să nu fie mai mare de 100 lei”. Se aduc și argumente. La cei 1.950 lei, trebuie adăugată și contribuția, de 2,25%, care cade în sarcina angajatorului, ceea ce duce suma la 1.994 lei. În acest moment, pentru salariul minim, de 1.450 lei, cheltuiala totală a angajatorului este de 1.780 lei. De aici, o creștere a salariului minim brut, la angajator, de 214 lei pentru o persoană. La 1.950 de lei, suma crește proporțional și, dacă ne întorcem la exemplul radical al industriei textile, unde avem productivitate mică și mulți angajați, situația nu va fi roză deloc.
Din condei și din rațiuni electorale, salariul minim brut poate fi crescut oricât. În economia reală, lucrurile stau, din păcate, cu totul altfel.
Valentin BĂLĂNESCU
FOTO: Pixabay
