Casa savantului Aristide Caradja se prăbușește sub ”protecția” legii

Casa Aristide Carajda, unul dintre imobilele-simbol din localitatea Grumăzești, se încăpățânează să rămână în picioare, deși este părăsită de aproape 20 de ani. Încercările de a proteja conacul s-au rezumat la legarea ușilor cu niște lanțuri, prevăzute cu lacăte, montarea unor panouri din lemn la câteva ferestre și a unor bucăți de plasă din sârmă la altele. Intrarea în beci este ”obturată” de o grămadă de crengi, pe care oricine le poate da la o parte cu mare ușurință. Dacă vrea cineva să pătrundă în conac, nici nu trebuie să facă mare efort, pentru că există ”căi” deschise la una dintre intrările principale. În plus, ferestrele sunt sparte mai toate. Ce-i drept, unele au gratii, care zădărnicesc accesul. În schimb, lasă la vedere camerele cu pereții scorojiți, tavanele căzute parțial și sobele dărâmate.

Practic, din tot conacul n-au mai rămas de furat decât treptele exterioare, din piatră cioplită, care au început să dispară, pentru că, evident, unii oameni consideră că sunt mult mai folositoare prin curțile lor. Din tot peisajul sinistru, ies în evidență bucățile de tablă ruginită, bătuie în cuie din loc în loc, pe care scrie cu vopsea ”proprietate privată”. Da, casa principelui Aristide Caradja este proprietatea celor 3 copii ai săi: Constantin Ion Dumitru Caradja, căsătorit cu Birgit Dorothea Elisabeth născută Lauer; Irina Marcela Maria Caradja, căsătorită cu dr. med. Alexandru (Alecu) Mănescu, și Ioana Despina Caradja, căsătorită cu Berthold Albrecht.

Imobilul a fost retrocedat în 2001, după ce, ani de zile, a fost folosit ca primărie, bibliotecă și poștă, dar și ca sediu al poliției sau casă de nașteri, cu mulți ani în urmă. După ce moștenitorii lui Aristide Caradja l-au obținut, nu s-au înțeles în privința gestionării moștenirii. Negocierile cu primăria, care voia să cumpere clădirea, au eșuat în cele din urmă, pentru că moștenitorul din Germania n-a fost de acord să vândă.

”Eu îi cunosc pe moștenitori, i-am invitat și la mine acasă, dar nu am reușit să ne înțelegem în privința vânzării”, a spus primarul Constantin Matasă. ”Este păcat de clădire, chiar ieri am văzut pe cineva cu o camionetă acolo, m-am dus să văd ce face și a spus că a oprit să vorbească la telefon. De fapt, cred că pusese ochii pe piatra cioplită și voia s-o ia”.

* Amenzi și adrese care n-au rezolvat nimic

Singura măsură care a putut fi luată până acum a fost o amendă, de câte 8.000 de lei pentru fiecare din moștenitor, aplicată de ofițerul de patrimoniu din cadrul Poliției Neamț. Nimeni n-a contestat amenda, dar nici nu s-a schimbat nimic în privința interesului pentru soarta clădirii. Chiar dacă nu pare să aibă structura de rezistență afectată, este ușor de presupus că, abandonat și lăsat în voia anotimpurilor, imobilul nu va mai rămâne în picioare pentru multă vreme.

”Situația Casei Caradja este monitorizată din anul 2015, când a fost trimis primul set de adrese către proprietari”, a declarat Rocsana Josanu, directoarea Direcției pentru Cultură Neamț. ”Singura care a răspuns solicitării noastre, arătând și disponibilitate pentru a lua măsuri în vederea reabilitării imobilului, este doamna Irina Maria Marcela Mănescu, domiciliată în Germania, care a împuternicit o firmă de avocatură din București pentru a-i reprezenta interesele în România. Din partea ei, am primit mai multe informații cu privire la retrocedarea care a avut loc în anul 2005. Ea a fost singura care a luat legătura cu primăria, în anul 2008. Primăria a întocmit un plan de restaurare a imobilului, pe care doamna l-a agreat și s-ar fi angajat în acest demers, dacă nu ar fi fost obligatoriu acordul coproprietarilor, care, însă, nu a fost obținut. În luna iunie 2017, am redactat și retrimis către proprietari un nou set de adrese, la care nu am primit răspuns nici până în prezent, așa încât vom analiza și alte posibilități legale de acțiune, pentru a-i convinge să-și îndeplinească obligațiile prevăzute de lege. Cert este că, în timp ce legea retrocedărilor funcționează, noi stăm și ne uităm neputincioși cum identitatea noastră dispare încetul cu încetul, din păcate ireversibil. La ultima discuție pe care am avut-o cu domnul primar, foarte recent, i-am propus varianta exproprierii pentru cauză de utilitate publică… pe care nu o acceptă. Și tind să-i dau dreptate. Cred că legea ar trebui să impună niște condiții pentru ca un imobil retrocedat – și, mai ales, un monument istoric – să rămână în posesia celor care îl cer”.

Casa Caradja, dar și parcul dendrologic care o înconjoară, datează din anul 1890. În acest conac, Aristide Carajda, un entomolog de mare valoare, membru al Academiei Române, a pus bazele colecției sale științifice de fluturi – cam 120.000 de exemplare -, care se află acum la Muzeul Natural de Istorie Naturală ”Grigore Antipa” București.

În fața conacului, se află un bust al savantului Aristide Caradja, al cărui soclu a fost ”îmbunătățit” cu un fel de gresie de exterior, absolut nepotrivită cu statuia. Însă acesta este cel mai mic neajuns. Partea sfâșietor de tristă este că imobilul, teoretic protejat de lege, pentru că are statut de monument, cade. Și nimeni nu are soluții.

Cristina MIRCEA, FOTO: Ștefan DAN

GALERIE