O tânără, venită să nască la Spitalul Județean Neamț, a murit la mai bine de o zi după ce a adus pe lume o fetiță sănătoasă, de 3,76 kg. Nașterea a fost una normală, femeia a avut o evoluție bună, spun medicii. Din păcate, a doua zi după ce a născut, la vreo 30 de ore, i s-a făcut rău și a murit. Era pe secția unde a născut, a fost chemat un cardiolog – care a venit după trei ore, timp în care ar fi fost reținut de alte cazuri, în UPU și pe secția cardiologie -, dar, ni se spune, și-a făcut meseria telefonic, recomandând tratament pentru tânăra cu tahicardie. Când a venit să vadă pacienta, medicul cardiolog a decis transferul ei pe cardiologie, iar după o oră și jumătate a fost trecută pe ATI, unde, după altă oră și jumătate, a murit. O dramă povestită pe scurt. Post factum, conducerea spitalului a simțit nevoia unei conferințe de presă, unde s-a vorbit mult, dar nu s-a lămurit nimic.

* Începutul care nu prevestea nimic rău

S-a vorbit, în termeni foarte tehnici, despre cum Ana Geanina Sechel a venit să nască la maternitatea din Piatra Neamț, ea fiind de loc din Bârgăuani. Medicii spun că, la internarea din dimineața de 28 noiembrie, femeia avea o stare generală bună, sarcina era la 40 de săptămâni și 6 zile, dar fără contracții. Dr. Cosmin Rugină este cel care a supravegheat-o, la cabinetul său privat, din săptămâna 10-11 de sarcină. El spune că a depistat-o cu un puls crescut, un ”puls relativ normal în sarcină”, și pacienta i-a spus că ”în general, are palpitații de când era mică, mai are așa ceva, dar netratată”. I-a recomandat consult cardiologic, tânăra l-a și făcut, cândva prin luna mai, iar diagnosticul pus de acesta a fost tahicardie sinusală, cu tratament. Așa precizează dr. Rugină.

Diagnosticul ar fi fost consemnat în foaia de observație, ”la istoricul pacientei”, iar dr. Rugină a considerat că nu mai e nevoie să informeze medicul șef de secție, pentru că ”nu este o patologie care să necesite ceva în plus”, chiar dacă tânăra era internată.

Un alt personaj important din această dramă, dr. Lucia Chetreanu, cardiologul de gardă pe 30 noiembrie, a declarat că ”tahicardia la o sarcină este o stare fiziologică, tahicardia sinusală este normală până la 120 de bătăi pe minut”. Geanina Sechel avea cam 212 puls când s-a decis chemarea cardiologului.

După internarea tinerei, dr. Rugină spune că a consultat-o ”cu examen ecografic, cu tot ce se face uzual. Ulterior, în decursul nopții, în jurul orei 3 dimineața, s-a declanșat travaliul, în 29 noiembrie. Travaliul a decurs normal și a născut spontan, la ora 11.20, deci după un travaliu de 8 ore, în limite normale pentru primipară (n.n. – prima naștere). Copil sănătos, 3760 de grame, fără probleme deosebite, monitorizată în timpul travaliului, monitorizată după travaliu, starea ei bună. După care, după cele 4 ore pe care trebuie să le stea în sala de naștere orice femeie care a născut, a fost lăsată pe secția de lăuze, unde, de asemenea, starea ei a fost bună, a primit și aparținători. Totul până aici a fost bine. A doua zi eram de gardă, în 30 noiembrie, după naștere, am văzut-o la vizită, starea ei era bună, am vorbit cu pacienta, până aici nicio problemă. Ulterior, lucrurile s-au schimbat, la ora 17, când am fost anunțat că pacienta acuză palpitații și transpirații. Am mers în salon, într-adevăr pacienta avea o stare bună (?), ținând cont de afecțiunea ei, tahicardie sinusală. Totuși, în momentul acela, am cerut consult cardiologic, s-a făcut un EKG, s-a administrat tratament, după care a mers la cardiologie. Eu am anunțat la ora 5 (n.n. – ora 17) cardiologul, au fost, am înțeles, niște mici probleme, că n-a putut ajunge inițial, mi s-a spus telefonic ce trebuia să-i dau (n.n. – pacientei), lucru pe care l-am făcut. Secția noastră nu are toate medicamentele cardiologice. Și s-au putut administra tratamentul pacientei, dar am rugat, într-adevăr, și să-i fie adus propanolul de care avea nevoie, noi nu avem pe secție. După care doamna doctor a văzut și a decis transferul pacientei (n.n – pe cardiologie). La ora 20, a fost transferată pacienta”.

* Trei ore de așteptare

O declarație surprinzătoare, dar probabil corectă, privind timpul în care Geanina Sechel a așteptat un cardiolog, a dat-o dr. Cristina Iacob-Atănăsoaie, managerul interimar al spitalului: ”Există terapie intensivă pe secția cardiologie și acolo se putea administra tratamentul pentru tulburările de ritm cardiac ale pacientei. Nu putea fi transferată direct pe ATI, deoarece, la început, pacienta nu avea și tulburări respiratorii”. Corect, s-ar putea zice, dar, dacă nu a venit cardiologul, s-a rămas în așteptare conform protocolului?

Cardiologul de gardă în 30 noiembrie afirmă că, în intervalul dintre solicitare și momentul efectiv al consultului pacientei, a avut alte urgențe, în UPU și în propria secție. ”Inițial, a fost un consult telefonic. După indicații, s-a administrat tratament cu un betablocant neselectiv, care influențează numai frecvența cardiacă, nu și tensiunea, domnul doctor (n.n. – dr. Rugină) mi-a spus că tensiunea era 11 cu 7, pentru că am discutat cu domnul doctor, eu fiind la un stop cardio-respirator la Unitatea de Primiri Urgențe și, ulterior, alte două urgențe grave, care au ajuns la terapia intensivă a spitalului. În momentul când m-am eliberat, a și venit domnul doctor cu foaia, am și văzut electrocardiograma, am decis transferul de urgență al pacientei spre a fi supusă tratamentului”.

Faptul că a durat ceva vreme până a ajuns la pacientă nu a influențat evoluția acesteia, spune dr. Chetreanu, care a explicat: ”Cordul era mult dilatat, am și făcut investigația ecocardiografică – sunt și la foaia de observație -, cavitățile cordului sunt mult dilatate, cu o alterare severă a funcției sistolice. Probabil că această patologie s-a instalat în ultima lună de sarcină și datorită tulburărilor, ca și un cerc vicios, fiind cele care agravau starea, și invers”.

Important de consemnat: ecocardiografia nu s-a făcut pe secția de cardiologie, ci la terapie intensivă! După aproximativ patru ore! De ce nu s-a făcut pe Cardiologie această investigație? Nu exista aparatură pentru așa ceva?

Să reținem, însă, competențele cardiologului apropo de modul cum a fost asistată femeia la naștere și de ce nu trebuia făcută cezariană: ”Exista riscul ca nașterea prin cezariană să declanșeze o embolie pulmonară, fie prin cheag de sânge sau prin ape amniotice. Conduita medicul obstetrician a fost destul de adecvată, cu atât mai mult cu cât nu au fost complicații în timpul nașterii și travaliul n-a fost prelungit”.

Interesante observații, care ar trebui să mulțumească și să lămurească pe toată lumea.

* De ce nu s-a făcut cezariană

Dr. Georgeta Vintea, medicul șef al secției obstetrică-ginecologie, a explicat, pe larg, ce prevăd protocoalele pentru cezariană, stabilite după ghidurile Ministerului Sănătății. Potrivit acestor documente, ”decizia de intervenție prin cezariană o ia medicul șef de secție, după ce consultă pacienta, la solicitarea medicului curant sau decizia este luată de medicul șef de gardă. Dar consultul meu este obligatoriu, având în vedere responsabilitățile stipulate prin fișa postului, conform protocoalelor Ministerului Sănătății și ale spitalului”.

Șefa secției OG a declarat că a văzut pacienta a doua zi după internare, când, la raportul de gardă, i s-a anunțat că intrase natural în travaliu, după ce dr. Rugină o consultase. Apoi, pe la 10.30, dr. Vintea a consultat-o și a constatat că nu se mai punea problema unei operații cezariene, iar pacienta urma să nască în aproximativ o oră. Ceea ce s-a și întâmplat.

După naștere, teoretic și regulamentar, lehuza este monitorizată de două ori pe zi și parametrii sunt consemnați în foaia de observație, iar ”orice problemă deosebită care apare este sesizată de asistenta medicală și anunțat medicul”. ”Am înțeles, din câte mi s-a spus, că, la acel moment, s-a anunțat medicul de către asistenta de sector, care a sesizat o tulburare de ritm, au fost chemate și asistenta de la blocul operator, una din asistentele de la sala de nașteri, s-a indicat efectuarea unei electrocardiograme – toate aparatele funcționează pe secție. Eu am fost chemată la ora 21.45, cu puțin timp înainte de a intra în stop cardiorespirator. Mi s-a transmis că pacienta este în ATI, mi s-a spus ce s-a întâmplat în cursul după-amiezii și am ajuns la spital. Pacienta era în stop, domnul doctor din ATI era acolo și se efectua resuscitarea cardiorespiratorie”.

La ATI, pacienta a ajuns la ora 21.25 și, în ciuda eforturilor făcute, decesul a fost declarat la ora 23.03.

* Explicații ca la carte, ca de la cardiolog la ginecolog

După toate aceste explicații, nu reiese clar ce importanță ar fi mai fi avut, în deciziile luate, problemele cardiace ale pacientei, dacă ar fi fost cunoscute de toți medicii, astfel încât evoluția mamei să fi fost una bună. Dr. Vintea a încercat să explice că, și pentru astfel de paciente, sunt protocoale de urmat. A fost, însă, întreruptă de dr. Chetreanu, care a revenit cu precizări, surprinzător de fermă în tentativa sa de a convinge că nu se putea face mai mult pentru tânără chiar dacă toți medicii ar fi știut de problemele sale cardiace: ”În nici într-un caz! Pot să spun nu, în toată literatura… Pentru că această pacientă a prezentat probabil mai mult ca sigur (?! – n.n.), intermitent, aceste tulburări de ritm, cu frecvență cardiacă destul de mare, apăreau și dispăreau, tocmai pe seama instalării acestei cardiomiopatii peripatrum (n.n. – pe perioada de o lună înainte de naștere și câteva luni după naștere). Și nu se cunosc cauzele, pentru că, pe de o parte, este încărcătura genetică, că s-ar produce anumiți anticorpi specifici placentei care, practic, atacă miozina, proteina specifică miocardului și, atunci, practic, duce la distrucția lui, simplu, cu dilatarea cordului. Dar asta nimeni nu poate să o suspicioneze. Clar este că s-a exclus o embolie pulmonară”.

În fața acestei edificări de specialitate, dr. Vintea a mai rămas cu declarația că a participat la necropsie și că nu ar fi vorba despre embolie pulmonară, nici despre complicații după naștere. Din declarațiile șefei OG, mai putem reține că, în cazul unei gravide cu afecțiuni cardiace grave, aceasta este sfătuită să meargă într-o clinică de nivel 3, superioară ca dotări tehnice și asistență medicală la naștere, și cu proceduri de reanimare mai avansate.

* Niciun consult cardiologic de la internare!

Medicul Lucia Chetreanu a precizat că, din punct de vedere cardiologic, tânăra nu a fost consultată în tot timpul de la internare până la naștere: ”Vreau să mai precizez că, în momentul transferului pacientei, din secția terapie intensivă a cardiologiei în secția terapie intensivă a spitalului, în momentul transferului, acesteia i s-a făcut ecografia cardiacă, care a și confirmat această suspiciune. Am luat legătura cu medicul de gardă de la Institutul de Boli Cardiovasculare din Iași, în vederea transferului, dar, desigur, după stabilizarea pacientei. (…) Pacienta a venit destul de bine, la internare, cu tensiune destul de bună, aceste tulburări de ritm s-au instalat intermitent, nu se punea problema (n.n. – unui consult cardiologic). Pacienta a fost monitorizată la terapie intensivă, era în parametri fiziologici postnatali. Eu nu am știut despre existența acestei patologii în momentul transferului de la obstetrică-ginecologie. Ea era supravegheată pentru că făcea tahicardie sinusală, care este un ritm specific cardiac mai accelerat la o graviduță. Sarcina, în sine, probabil tardiv, a declanșat această decompensare cardiacă”.

* Spitalul a fost depășit

Dr. Silviu Verzea a vorbit și el despre caz, în calitate de director medical. El a spus că ”decompensarea cardiacă a apărut la mai mult de 24 de ore de la naștere și evoluția a fost una, putem spune, fulminantă, depășind resursele existente la acel moment în spital. Resursele spitalului nu le pot compara cu ale altor spitale și nu m-am referit la medicamente, la măsuri de terapie intensivă sau la măsuri specifice afecțiunilor cardiace, ci mă refer la faptul că ceea ce am avut atunci nu a fost suficient pentru a opri evoluția către deces a pacientei. Nu ne-a lipsit nimic din ceea ce trebuia, dar ce am avut nu a fost suficient”.

Din punctul de vedere al unui profan care o ascultă, declarația este suficientă, la fel ca resursele spitalului.

* Să nu uităm medicul de familie

În luna martie a acestui an, Geanina Sechel s-a înscris la dr. Elena Apetrei, medic de familie cu cabinet în Dărmănești. Merită consemnată declarația dr. Apetrei, deoarece arată o realitate, modul profesionist în care se relaționează cu pacienții, în cazul de față o gravidă: ”Avea o ușoară stare tahicardică la efort, era gravidă la începutul sarcinii și i-am dat trimitere la cardiologie, dar nu a mai venit cu rezultatele decât soțul ei, în luna iulie, când a venit pentru concediu medical și cu rezultatele la analizele obișnuite care se dau gravidelor. Analizele erau bune, soțul a spus că ea avea o infecție urinară și că lua tratament naturist. Dar ea nu a mai revenit la mine”. Atât. Nimic despre o informare a gravidei despre analizele și investigațiile specifice. Doar concediul medical.

Dr. Mihaela Covrig, membru în Colegiu Medicilor Neamț și președintele Patronatului Medicilor de Familie Neamț, ne-a declarat că insuficiența cardiacă, diagnosticul lansat inițial de conducerea spitalului în acest caz, ar fi trebuit diagnosticat ”la prima vedere, de medicul de familie”. ”Sunt semne clare, respiratorii, nasul și gura sunt vinete, pulsul e mare, sunt prezente edeme la picioare. Un medic de familie trebuie să urmărească gravida, dacă aceasta vine ori de câte ori îi spune medicul, conform programului național pentru gravide – lunar până în luna a 7-a de sarcină, de 2 ori pe lună în luna a 8-a și de 4 ori în ultima lună de sarcină. Dar sunt multe paciente care preferă să meargă la medicul specialist, care le dă o sumedenie de analize, foarte scumpe, deși investigațiile și analizele recomandate de medicul de familie sunt gratuite. La fel, acțiunile profilactice, cu administrarea acidului folic, a fierului, vaccinarea în cazul când gravida are Rh negativ și altele… Și nu știu câți colegi specialiști mai spun gravidelor să treacă și la medicul de familie. Care medic de familie efectuează și consult clinic al gravidei, inclusiv cardiologic, pentru că o tahicardie poate fi prezumată de medicul de familie, iar o insuficiență cardiacă poate apărea pe sarcină, pe fondul unui cord cu probleme”.

* Și încep anchetele

Asta este ce s-a spus, oficial. Într-o conferință de presă ca un seminar medical. În care medicii au vorbit despre ce s-a făcut. Despre decizii. Mai puțin de indecizii. Am înțeles, dincolo de expunerea tehnică, că astea sunt circumstanțele. Că mai mult nu se putea face.

Mai rămâne acum ca multele anchete, deschise pe mai multe fronturi, să lămurească, într-un final, de ce a murit Ana Geanina Sechel. Poliția s-a autosesizat și a deschis dosar penal pentru ucidere din culpă, cum se face, de regulă, la o moarte suspectă. Medicii legiști au prelevat probe pentru examenele histopatologice care vor arăta – sau nu – suferința profundă de la nivelul inimii și cauza decesului. Spitalul face propria anchetă, Direcția de Sănătate Neamț face, la rându-i, propria anchetă, Colegiul Medicilor Neamț s-a autosesizat și analizează. Multe comisii… probabil necesare, fiindcă, așa cum se știe, când vrei să îngropi ceva, faci o comisie.

Ana Geanina Sechel a fost îngropată luni, 4 decembrie, lăsând în urmă un soț nebun de durere și o fetiță care n-o va vedea decât în poze. (Cristina IORDACHE)

* Tragedia ascunsă în vorbe și obligatoriile întrebări

Moartea unei femei tinere poate fi tratată și așa, într-o conferință de presă doctă, în care niște oameni care știu termeni vorbesc cu unii care nu știu. Chiar și pentru un profan, rămân de lămurit câteva lucruri esențiale.

1. De ce, din momentul când s-a constatat starea general rea a femeii până când mult-prea-ocupatul medic de la cardiologie a ajuns la ea, pacienta nu a fost dusă, cu sau fără protocoale, direct la secția ATI? Cine ar fi putut, cine ar fi trebuit să ia această decizie? Nu cumva medicul care îi cunoștea istoricul și care a asistat-o la naștere?
2. A verificat cineva cât a stat doctorița Lucia Chetreanu la UPU și, apoi, ce urgențe a avut pe secție, care să justifice doar un consult telefonic (?!?) și o prezență atât de târzie la patul pacientei? Simpla lecturare a registrelor de consultații pe secția Cardiologie ar putea spune multe, mai ales că medicul în cauză are un istoric, să-i spunem, interesant. În special când vine vorba despre competențele de a face ecocardiografii, lucru obligatoriu pentru un cardiolog.
3. De ce nu s-a făcut o tomografie? O interzice vreun protocol sau nu a avut cine să recomande acest examen?

În rest, ne-am lămurit în totalitate. Avem tot ce ne trebuie la spital, dar nu suficient. Avem inclusiv explicații. Unii au noroc, alții au ghinion. O fetiță are ghinionul de a crește fără mamă și pe ea nu o interesează cum va reuși, din nou, Colegiul Medicilor să folosească țambalul în cercetarea cazului, în același mod virtuoz cum a făcut-o și până acum. (Valentin BĂLĂNESCU)

FOTO: Facebook/ Bianca Minuț, Facebook/ Lucia Chetreanu și arhiva Mesagerul de Neamț.