TRADIȚII Obiceiuri de Trisfetite

Mesagerul urează tuturor celor care poartă numele Grigorie, Vasile și Ioan să fie binecuvântați cu Sănătate, Bucurii, Spor în fapte bune, putere de a depăși greutățile, precum au făcut-o Sfinții Trei Ierarhi!

Pe 30 ianuarie, de praznicul Sfinților Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur, Calendarul popular consemnează Trisfetitele sau Trisfetițele, parte din ciclul de sărbători cuprinse în zilele Filipilor de Iarnă.

Trisfetitele este denumirea populară a Sfinților Trei Ierarhi.

Celor Trei Ierarhi le este dedicat grupul de stele din mijlocul constelației Orion, cunoscut cu numele de Cei Trei Crai sau Craii de la Răsărit.

Prin popor, se spunea că această zi trebuie serbată, deoarece înseamnă intrarea creștinilor în biserică şi se spune că, de atunci, a început credinţa în Dumnezeu. Este ziua când trebuie aprinsă o lumânare și dată de pomană, pentru ca întreaga viață să fie luminată.

Se spune că Trisfetitele, adică cei trei ierarhi, ar fi dormit trei sute de ani și, deșteptându-se, au spus oamenilor ce au văzut, despre cei ce fac rău și cum, astfel, se pedepsesc singuri și i-au învățat să facă bine.

Unele povești populare atribuie Trisfetitelor puteri de a pedepsi, ele fiind considerate femei. Se spunea că Trisfetitele sunt trei sfinte care-i pedepsesc foarte aspru pe oamenii răi întâlniţi în cale, iau câte o mână sau un picior celui pe care îl întâlnesc.

”Cei Trei Sfinţi Ierarhi luminători”, au fost înlocuiți de înțelepciunea populară de trei personaje feminine, uneori de… trei fetiţe. Fie sunt prezentate ca mironosiţe, fie ca simple fete, despre care se spune că i-au dat apă lui Dumnezeu, pe vremea când umbla pe pământ.

Pentru sporul casei, în funcție de zonă, mai există diferite obiceiuri. Astfel, în ziua celor Trei Sfinţi Ierarhi, se face pomenire pentru casă şi pentru sănătatea trupească şi sufletească a membrilor familiei. Se dau de pomană cărţi de rugăciuni şi iconiţe, care-i reprezintă pe Cei Trei Ierarhi.

Unii, mai virtuoși, recomandă ca, în această zi, să dăm de pomană o candelă, pentru ca tot anul viaţa noastră să fie luminoasă.

Bolnavii trebuie să se roage pentru sănătatea lor în ziua praznicului, deoarece cei Sfinții Trei Ierarhi sunt vindecători.

Femeile mergeau la slujbă şi se rugau să rodească pomii şi să toarcă lâna cu mult spor.

* Superstiții de Trisfetite

Țăranii știau că astăzi nu se lucrează, fiind rău de ars, de friguri şi de pagubă. În multe zone, familiile îi ţineau pe cei Trei Ierarhi de patroni ai casei. Gospodinele făceau colivă, mergeau la biserică s-o sfinţească şi apoi împărțeau ofrande cu colivă, fructe şi peşte la trei bărbaţi, în memoria rudelor decedate din familie. Familiile făceau praznic pentru sufletelor morţilor neîmpărtășiți. Gospodina care nu respectă sărbătoarea și spală rufe şi aruncă lături în faţa morţilor rămâne văduvă.

Nici fetele nu erau date uitării. Sărbătoarea se ţinea pentru fericirea fetelor. Unele fete făceau vrăji în această zi, pentru a li se arăta ursitul. Pentru asta, nu lucrau şi nu mâncau decât pâine şi sare.

Bătrânii spuneau că acelora care lucrează în această zi li se strâmbă minţile.

Se credea că, în această zi, încolţeşte sub zăpadă grâul care a rămas neîncolțit de cu toamnă.

* Ultima zi de Filipi – Filipul cel Șchiop

Pe 31 ianuarie, în Calendarul popular, este serbat Filip Șchiopul. Se spune că a fost ”șchiopat de Dumnezeu pentru că s-a abătut de la dreapta credință”. Povestirile orale populare amintesc de un om care a lucrat în această zi și a rămas șchiop, de aceea această sărbătoare o numesc Filip Șchiopul: ”Odată un om, anume Filip Șchiopul, a fost apucat de un haitic de lupi, în răspântiile unui drum, și nu l-au putut mânca, căci i s-a rugat lui Sfântul Petru și Sfântul Petru le-a încleștat fălcile”.

Prin unele zone, Filip Șchiopul se serba ca să meargă șchiopii. Jumătate de zi nu se lucra, pentru sporul casei. În anumite zone, exista credința că, de ziua lui Filip Șchiopul, lupii se ascund în bârlog, pentru că-și văd umbra și se tem de ea.

Sărbătoarea era ținută printre ciobani, deoarece se spunea că ”vine lupul ăl șchiop și o să fure oile”.

În această zi se ascunde sarea, să nu o verse cineva; se crede că e rău de lupi și de pagubă.