Numele de Silviu Decebal Draghiș nu spune multe omului de rând din Piatra Neamț. Poate doar celor ahtiați după sporturi extreme, care au auzit acest nume în contextul organizator al mai multor manifestări făcute la Piatra Neamț. Oamenii care s-au aflat în jurul lui Gheorghe Ștefan știau, însă, foarte bine că Decebal Draghiș este unul dintre favoriții sistemului, în imediata apropiere a butoanelor care făceau să curgă contracte, lucrări și, în ultimă instanță, bani albi pentru mai-marii orașului de la poalele Cozlei. El și Gabriel Muraru – alt favorit de-al lui Gheorghe Ștefan o bună bucată de vreme – au fost părtași în tot felul de șmecherii, din care de pierdut a avut doar orașul. În schimb, ei și prietenii lor de afaceri au câștigat grămezi de bani.
Procurorii Direcției Naționale Anticoruție s-au lovit de cei doi în dosarul Microsoft, în care-l cercetau pe Gheorghe Ștefan. Din respectivul impact, au rezultat mai multe declarații, în care foștii ucenici și-au turnat cu multă măiestrie șeful, care a ajuns să fie condamnat.
Pentru cine-l cunoște cât de cât pe Gheorghe Ștefan, faptul că ultima lui declarație în libertate, dată la poarta penitenciarului, a fost legată de tandemul Draghiș-Muraru, care beau șampanie Cristal din banii din dosarul Microsoft, a fost (și este?) echivalent cu o declarație de război la adresa celor doi. Dacă Draghiș&Muraru au avut cu ce să-l înfunde pe Ștefan, e valabilă și reciproca: fostul primar de Piatra Neamț se poate lăuda cu o memorie prodigioasă. În aceste condiții, nu a mirat pe nimeni comunicatul prin care DNA a anunțat, zilele trecute, trimiterea în judecată a lui Decebal Draghiș și a unei avocate, sub acuzațiiile de trafic de influență și ”instigare la spălare de bani săvârșită în forma participației improprii”.
Deloc întâmplător, în cazul Draghiș apare și un nemțean. Din nou.
* DNA – rechizitoriu pentru fapte din 2009
”Inculpații Mazilu Luminița și Draghiș Decebal au pretins de la un om de afaceri (martor în cauză), în cursul lunii decembrie 2009, un procentaj de 10% din suma ce urma să-i fie atribuită de Administrația Fondului de Mediu, pentru două proiecte finanțate din fonduri nerambursabile.
În schimbul banilor pretinși, cei doi inculpați au promis martorului că își vor exercita influența pe lângă funcționarii publici cu funcții de conducere din cadrul instituției publice menționate anterior, pentru a-i determina să aprobe cererile de finanțare privind proiectele respective.
În același context, în perioada 22.06.2010 – 10.01.2012, inculpații Mazilu Luminița și Draghiș Decebal au primit de la omul de afaceri, în tranșe, prin transferuri bancare suma totală de 430.752 euro, reprezentând contravaloarea unor contracte fictive de asistență juridică. Pentru a disimula adevărata natură a provenienței sumei de bani primită în condițiile de mai sus, inculpata Mazilu Luminița și o altă persoană, ce a acționat fără vinovăție, ca urmare a instigării inculpatului Draghiș Decebal, au transferat banii respectivi în conturile unor societăți comerciale, în baza unor contracte de prestări servicii care, în realitate, nu au fost realizate niciodată.
Sumele de bani reprezentând prețul traficului de influență, astfel introduse în circuitul civil, au fost în final, în cea mai mare parte, retrase în numerar și predate de doi intermediari inculpatului Draghiș Decebal”. Acestea sunt datele esențiale din rechizitoriul celor de la DNA.
În acest punct al discuției, se cuvine precizat că, la acea vreme, decembrie 2009, șef la Administrația Fondului de Mediu era cunoscutul Vlad Marcoci, ajuns acolo grație împăcării sale cu Gheorghe Ștefan, după derapajul PNL-PLD-PDL. Ca o paranteză, după ce aceștia s-au certat din nou, Marcoci a fost înlocuit cu Gheorghe Popescu, fost viceprimar de Piatra Neamț, și el un apropiat al lui Ștefan.
Pentru acuratețea informației, se cuvine consemnată și declarația actuală a lui Vlad Marcoci: ”Mulțumesc lui Dumnezeu că n-am avut de-a face cu acest domn. Trecea prin Agenție, dar nu am avut nicio legătură”.
În acest stadiu al procesului, e greu de discutat dacă ”pilele” lui Draghiș se refereau direct la șeful Fondului de Mediu sau la alți nemțeni trimiși din garnizoană să apere mediul românesc de un posibil surplus de bani. Sau la altcineva. E greu de crezut, totuși, că, referindu-se la posibilitatea de a influența aprobarea cererilor de finanțare, Decebal Draghiș nu avea în vedere eșalonul nemțean de la conducere.
* Draghiș și scandalul Microsoft
Statutul lui Decebal Draghiș în dosarul Microsoft este asemănător cu al unui contabil de clan, prin intermediul căruia se spălau banii. El este cel la care a apelat Ștefan ca să ajungă în diverse conturi cei 4.000.000 de euro, care trebuiau să-i revină. Am prezentat modul de acțiune, într-un material mai vechi, bazat pe cele descoperite și puse cap la cap de procurorii DNA:
«Societatea DD Land Oil Corporate LTD pare să fie cheia întregului circuit bancar. O societate de tip off-shore din Cipru, care, potrivit rechizitoriului, a fost nășită în septembrie 2009, ”la solicitarea lui Decebal Draghiș, SCA Drăgan și Mazilu a procedat la efectuarea demersurilor pentru înființarea a două companii, DD Land Corporate Cipru și Explorer Corporate LTD Belize”. Numele societății devoalează proprietarul/ administratorul/ acționarul societății, în persoana lui Decebal Silviu Draghiș. În contul societății au intrat 3.996.360 euro, pe baza a două facturi emise către Barringwood Investment LTD. De aici a început apoi împărțirea banilor. Parcă pentru a întări ideea că Decebal Draghiș este un personal principal, printre firmele beneficiare de bani din contract apare și SC Authentic Travel & Management SA, firmă cunoscută la Piatra Neamț, chiar dacă are sediul la București. Potrivit rechizitoriului, acest SA a primit o sumă mică, de doar 11.965,13 euro, ca participare la capitalul social. Nu suma este interesantă cât structura acționariatului, unde administrator apare Decebal Silviu Draghiș, ca persoană fizică, și GED OIL Company SRL, ca persoană juridică, iar ca acționari Authentic Trustees LTD din Cipru, DD Land Oil Corporate LTD, firma colectoare și GED OIL Company.
În felul acesta, se închide un cerc în privința lui Decebal Draghiș, persoana care a jucat un rol foarte important în acest dosar și care nu este străină de alte afaceri la Piatra Neamț. Restaurantul Popasul Haiducilor, de la capătul de pe Cozla al telegondolei, este administrat de el, are tot felul de concursuri hard-enduro la Piatra Neamț, lucrări în subantrepriză la Piatra Neamț, toate arată anvergura personajulului, care a știut să profite de puterea acordată de Ștefan».
* Portret de ”om de afaceri” contemporan
Onorabilul Decebal Draghiș nu era vreun sfânt în momentul când și-a făcut apariția la Piatra Neamț. Simpla căutare a numelui său prin arhiva presei anilor 2000, plus/ minus trei, scoate la iveală implicarea sa în scandalul Bancorex, de exemplu, sau chiar reținerea sa pentru evaziune fiscală în afaceri cu alcool și porci.
Cine l-a implantat pe Draghiș lângă Ștefan este o întrebare interesantă, în contextul prăbușirii fostului primar de Piatra Neamț. Reținem, însă, chiar declarațiile lui Draghiș: că ”toată lumea știa că Gheorghe Ștefan este extrem de influent la Oil Terminal din Constanța, unde numise politic un director, că a interacționat cu acesta, deoarece avea nevoie de el, pentru o serie de contracte cu societatea de stat amintită. Astfel, l-a cunoscut pe fostul primar din Piatră Neamț, prin intermediul lui Gabriel Muraru, consilierul lui Ștefan. La Oil Terminal, nimeni nu primea contracte fără știrea lui Ștefan. Comisioanele pentru afacerile cu Oil Terminal erau plătite pe tonă de combustibil și erau stabilite de Gheorghe Ștefan”. Acesta ar fi un rezumat în stil Draghiș.
În rest, povestea spusă procurorilor arată că, pentru Decebal Draghiș, un comision de 4 milioane de euro era ceva normal : ”Eram proprietar cu identitate ascunsă (de off-shore – n.red.). Muraru mi-a cerut să se folosească de cele două firme că să încaseze un comision pentru Gheorghe Ștefan”.
Declarațiile aceluiași Decebal Draghiș arată care era rolul său și, mai ales, al celuilalt om cu demnitate și onoare, care este Gabriel Muraru, zis și Regele Sării: ”L-am cunoscut pe Florică. Am schimbat numerele de telefon, a durat 5 minute și urmă să ne vedem din nou. I-am dat copii lui Florică după cele două firme. Ulterior, i-am spus lui Ștefan ce am rezolvat. Am semnat contractul prin avocata Mazilu și am aflat că era vorba de 4 milioane de dolari care reprezenta comisionul lui Gheorghe Ștefan. Primii bani au intrat destul de greu. Ștefan și Muraru mă întrebau ce se întâmplă și mă puneau să-l sun pe Florică să-l întreb ce se întâmplă. Florică spunea că a plătit, dar nu intraseră banii. Într-un final, banii au intrat în două tranșe. Banii au fost transferați prin Tomi Răzvan, care a încheiat niște contracte în baza cărora să scoată banii cash și să-i împartă. (…) Primarul vorbea doar personal, nu la telefon. Banii erau scoși în numerar de Tomi Răzvan și predate lui Muraru sau chiar și mie. Întâlnirile erau la hotel Marriott, la birou. Banii erau aduși în sacoșe sau genți și apoi predați în 30 minute lui Ștefan Gheorghe”.
* ”După ce au intrat banii, relația mea cu Gheorghe Ștefan s-a îmbunătățit. Mi-a propus chiar să particip la o licitație din Piatră Neamț, licitație care avea ca obiect administrarea unei firme a primăriei, despre Perla Invest este vorba. Avea grijă de pârtiile de schi, telegondolă și mai toate obiectivele turistice din oraș”.
* Model de căpușare a banilor la Piatra Neamț via Perla Invest
Pentru a înțelege cum se căpușau banii din Primăria Piatra Neamț, vă reamintim un exemplu. 2010 a fost un an benefic pentru cei care se ocupau de căpușarea societății Perla Invest. Raportat la cele declarate chiar de Draghiș, acesta nu avea cum să lipsească de la împărțirea tortului. La acel moment, director la Perla era Andrei Cristian Dina Gargală, nu neapărat un specialist în turism, dar un apropiat al potentaților vremii.
În decembrie, cu câteva zile înainte de Crăciun, Primăria Piatra Neamț primea de la Perla Invest SRL o adresă semnată de directorul general, care propunea asocierea între municipiul Piatra Neamț și SC Perla Invest ”în vederea organizării de evenimente aferente sezonului de schi”, adică de la 1 ianuarie până la 31 martie 2011.
Între Crăciun și Anul Nou, s-a lansat rapid un referat de oportunitate, în care se vorbea despre câte lucruri s-au făcut pe Cozla, câte aveau să se mai facă, inclusiv liftul înclinat de pe Pietricica, și, într-un final, se ajungea și la chestiune, adică la evenimente. Mai exact, un plan de promovare media, o cupă Piatra Neamț (fără să se precizeze exact la ce), un concurs de snowboard slalom, unul de sărituri cu snowboard-ul, un snow-park, un festival Piatra pe Zăpadă…
A doua zi s-a luat o decizie și s-a stabilit o valoare estimată a serviciilor, de 346.775 lei. Adică numai 3,46 miliarde vechi.
Pentru un așa domeniu specific, era evidentă nevoia unor firme performante, așa că Perla Invest a trimis 3 invitații. Prima s-a dus către ZYWA Eco Construct SRL, din București, pe str. Fântânica nr. 35 A, cu obiect de activitate lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale. În anul 2011, ZYWA a avut un singur angajat și 762.851 lei cifră de afaceri. În anul 2010, când au găsit-o cei de la Perla, avea 29.800 lei cifră de afaceri. Se poate presupune, în acest punct, că, probabil, cifra de afaceri i-a determinat pe cei din comisie să aleagă această firmă. Revenind la celebrele invitații, a doua a ajuns la societatea CIRAD SRL, din Iași, înființată în februarie 2008, fără nicio cifră de afaceri în primii doi ani de activitate, fără niciun angajat din 2009, dar care declara ca obiect de activitate principal producția de energie electrică. O a treia adresă a fost trimisă către Amma General Store SRL, București, înființată în 2009 și cu activitate principală ”alte activități de curățenie”.
După deschiderea ofertelor primite din partea acestor firme, specializate în construcții, curent și curățenie, a fost declarată câștigătoare ZYWA Eco Construct SRL, contractul fiind semnat, în numele firmei, de Raluca Dumitru. Pe 15 ianuarie 2011, s-a semnat contractul nr. 55 și, brusc, nu se mai întindea pe 3 luni, ci intra în vigoare ”de la data semnării lui și își păstrează valabilitatea până la realizarea obiectului său, dar nu mai târziu de decembrie 2011”. Valoarea, stabilită în euro: 77.844,42, fără TVA.
După asta, teoretic, începeau activitățile. Doar teoretic. Practic, s-au încasat banii, iar bruma de activități care s-au desfășurat s-au făcut pe banii Primăriei. Modelul decontărilor la dublu sau chiar la triplu avea să se patenteze și să atingă maxima acuratețe în cazul finanțării fotbalului nemțean, cu SC FC Ceahlăul SA.
În eventualitatea în care se mai întreabă cineva care e legătura lui Decebal Draghiș cu aceste firme, trebuie spus că, din păienjenișul creat cu destulă abilitate, nu este atât de greu să se ajungă la beneficiarii banilor.
Jocul se juca prin interpuși, în spatele cărora erau Decebal Draghiș și Gabriel Muraru, băutorii de șampanie Cristal la Bamboo. Ei erau în spatele societății care voia crâșmă în Parcul Tineretului din Piatra Neamț, ei erau în spatele firmei care a închiriat spațiul de la plecarea telegondolei, și tot ei erau în spatele afacerii cu restaurantul de la punctul de sosire al acesteia. Ei erau peste tot de unde se puteau scoate bani de la buget. Chirii plăteau de ochii lumii, când plăteau, compensările grosiere fiind la ordinea zilei, sub ochii îngăduitori ai celor din conducerea executivă, ai cenzorilor societăților Primăriei, ai agamanilor, bucuroși că prindeau și ei câteva bilete gratuite pe lângă indemnizație.
Schema a funcționat fără probleme mari până când au început neînțelegeri între cei doi și Gheorghe Ștefan.
Este foarte greu de înțeles cum un personaj ca Decebal Draghiș a fost suportat atâta timp la Piatra Neamț. Modul grosolan în care se adresa unor oameni, aroganța și tipul de afaceri pe care le promova ar fi trebuit să-l ducă de mult în fața oamenilor legii. De ce nimeni nu a avut curajul să-l reclame? De ce a fost suportat atâta timp? Sunt întrebări fără răspuns, deocamdată.
Primăria Piatra Neamț, Perla Invest, CMI Urban, Publiserv, Apa Serv sunt instituții care au intrat în contact cu Decebal Draghiș sau cu oamenii acestuia. Pentru că, în jurul său, era creată o rețea garnisită cu tot felul de personaje, de la avocați, foști polițiști, contabili, oameni care aveau acces inclusiv în cele două palate de unde se conduce România. Doar câteva nume, dintre multe altele, despre care vom mai avea prilejul să mai discutăm – Diana Claudia Vlădescu, Mădălina Cășvean, Alexandra Elena Goicea, Laurențiu Stoica, Sergiu Casapu.
Decebal Draghiș nu este un simplu escroc care a cerut comision pentru două contracte. El face parte dintr-un sistem bine pus la punct, care, acum, a trebuit să facă, aparent, un pas înapoi.
Valentin BĂLĂNESCU
