Rătăciți în tradiție: … Și Vasilică de la Agenție se luptă cu turismul (II)

Deschideam, în episodul precedent (vezi aici), prezentarea unei noi isprăvi cu potențial cert de a-și face loc ca memorabilă în încăpătorul registru al absurdului din portofoliul Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADRNE). Se numește Plan Regional de Acțiune pentru Turism (PRAT) Nord-Est 2017-2023, despre document afirmându-se, oficial și pompos, că ”asigură cadrul strategic necesar dezvoltării turismului în regiune”. Obiectivul declarat este Dezvoltarea turistică durabilă, creșterea competitivității și atractivității turistice a Regiunii Nord-Est prin valorificarea patrimoniului natural și antropic și creșterea calității produselor și serviciilor turistice. Cele cinci Direcții strategice de dezvoltare cuprind 214 proiecte, cu o valoare estimativă de 3,2 miliarde lei.

Lucrând cu materialul clientului, întins pe 237 de pagini, am demonstrat, întâi de toate, valoarea de autodenunț a PRAT, conținută în lista de puncte slabe a Analizei SWOT, întărită cu lista de amenințări. Pierderea iremediabilă a pariului cu turismul este, evident, încă o realitate grosolan mistificată, dacă vreți, în vopsele comparabile cu cele ce zugrăvesc creșterea economică a României, însă nu și a românilor.

Observații corespunzătoare anvergurii regionale, pe bază de atenție și bună-credință, poate face oricine are și răbdarea necesară pentru a lectura on-line un material cu profunzime de gândire și exprimare lemnoasă. Partea de suferință suplimentară a celor din Piatra Neamț și județul Neamț se subînțelege. Și este cu mai enervantă cu cât, din lacul lui Don Titi, am ajuns în puțul lui Vasilică de la Agenție. Vine cumva ca un nume de cod, de care Vasile Asandei, noul boss regional, și-a făcut rost fără eforturi.

■ 7 hohote de râs. Cu plâns

Analiza situației curente în sectorul turistic regional, cuprinzând inventarierea patrimoniului turistic și a formelor de turism, analiza structurilor de primire turistică, a cererii turistice, a forței de muncă, marketingului turistic, a investițiilor în infrastructura turistică derulate prin finanțări nerambursabile, în perioada 2007-2015, odată parcursă, se transformă din prilej de aducere aminte și reanimare a unor comparații în resursă de râs. De râs cu plâns.

Bunăoară, în secțiunea de monumente istorice a patrimoniului turistic antropic (foto 1) este prezentată o selecție de obiective pe fiecare județ.

Județul Bacău are 6, Botoșani – 5, Iași – 9, Suceava – 5, Vaslui – 3, iar mândrețea de Neamț numai 4. Dar să vedeți care sunt vedetele: Curtea și Biserica Domnească din Piatra Neamț (inclusiv turnul clopotniță, fără muzee și teatru), Cetatea Neamț, Cetatea Bâtca Doamnei și Palatul Cnejilor. Da, ați citit bine, din 537 de monumente naționale și locale (cu cele 108 naționale incluse), au fost alese spre laudă două, fiindcă la Bâtca Doamnei n-ai ce vedea, iar ”ansamblul monumental ruinat situat în comuna Ceahlău” chiar e trecut în bătaie de joc. Asta în condițiile în care cartierul general al pârâtei ADRNE e la Piatra Neamț, fără a mai vorbi despre colaborarea de excepție cu autoritățile locale.

Mergem mai departe și trecem inclusiv peste infrastructura de agrement, unde ”strălucesc” ștrandul pietrean (urcat la rangul de complex de agrement) și Telegoala, marcate în context în episodul precedent. Ne oprim, cât pentru al doilea hohot de râs, la infrastructura turismului de afaceri. La noi e zero, la fel ca la Botoșani. Din lipsă de aeroport, vor zice unii la repezeală. Dar Vasluiul, vestitul ”județ NATO”, care, sub aspectul definițiilor și conceptelor, a recalibrat violul și toporul, are aeroport? Că două centre de afaceri, unul la Bârlad și altul la Vaslui, are…

Ce să mai alegem? Alegem turismul religios, ca să căutăm o spălare de păcate. Cum nu ai voie să înjuri, soluția e încă un hohot de râs. Neamțul scoate în prim-plan o biserică și șapte mănăstiri cunoscute, numai că lipsesc obiective majore precum Sihăstria, Bistrița sau Petru-Vodă.

Pentru că am menționat definițiile și conceptele, un popas obligatoriu este la analiza situației resurselor umane. Multe alte subiecte, la fel de demne de forfecat, nu încap, din evidente motive de spațiu. Așadar, ADRNE tranșează definitiv toate dezbaterile istorice și decretează, prin PRAT, că ”turismul este o industrie cu o piață a muncii intensivă, ce se bazează pe oameni. Când turiștii vizitează o destinație atracție, ei «cumpără» nu doar farmecul și atracțiile, dar și serviciile personalului din turism. Din această cauză, dezvoltarea resurselor umane ar trebui să fie o preocupare principală a profesioniștilor din turism”. Așa scrie, așa am preluat.

Dacă, în privința recepționerilor, ospătarilor și bucătarilor, rămâne cum am vorbit, să vedeți ce lovituri dă statistica. Prima, traducând și adaptând în limba română, e cu evoluția structurii populației ocupate în sectorul de servicii (foto 2). Comentariile sunt de prisos.

A doua e și mai amară: ”Luând ca referință anul 2008, se observă o creștere a numărului de persoane ocupate în domeniul turistic, la nivelul anului 2015, cu 8,34%. Totuși, privind situația personalului angajat în turism, pe fiecare județ al Regiunii Nord-Est, se constată o scădere a acestui număr în Botoșani, Iași și Neamț”. Se face de patru hohote, nu?

Din motive de cruțare a nervilor și reducere a riscului de hipertensiune arterială, nu recomandăm aprofundarea Analizei situației marketingului turistic în regiune. Mai ales că vine, iute, la rând Analiza investițiilor derulate prin fonduri nerambursabile în domeniul turismului în Regiunea Nord-Est, în perioada 2007-2015. Din ”materialul clientului”, rezultă că principalele finanțări disponibile pentru dezvoltarea sectorului, în precedenta perioadă de programare, au fost Programul Operațional Regional (Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului, Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor – poli urbani de creștere, Domeniul de interventie 4.3 – Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor) și Programul Național pentru Dezvoltare Rurală (Măsura 313 – Încurajarea activităților turistice și Măsura 413 – Calitatea vieții și diversificarea economiei rurale). Categoriile de proiecte de investiții implementate în regiune și valoarea acestora, în ”anvelopa” totală și amețitoare de 191.175.550 euro, sunt în foto 3.

Numărăm din nou râs cu plâns, căci de investigat în dreptul a 53% investiții publice în infrastructura turistică – slabe speranțe. Mai curând, după datină, îmbie și la resemnare.

În completare, se pot reține investițiile în structuri de primire turistică (foto 4) și investițiile în centre de informare turistică (foto 5).

Fără râs, fără plâns, dar cu un gând cert și greu de exprimat fără interjecții și îndemnuri populare la adresa cui ne-a agresat cu centrul-iurtă din parcarea Central Plaza.

Ajungem astfel, ca-n povești, la investițiile publice în infrastructura turistică (foto 6).

Care-o fi, oare, investiția-unicat de la Neamț? N-ați ghicit încă?… E chiar jaful de la Curtea Domnească din Piatra Neamț, cel cu nenorocirea clădirii Teatrului Tineretului. Adică unul și rău, cât pentru încă un hohot. Șase până aici.

Al șaptelea e provocat de un mediu aflat pe toate gardurile, pe ziduri, broșuri, pliante și în felurite guri talentate. E situația investițiilor private în infrastructura turistică (foto 7).

Deși ocupă locul trei, cu 985.094 euro, Neamțul contează prin înființarea centrelor de agrement. Curat revoluție în turism!

■ Cortina plângerii. Fără lacrimi

Direcțiile strategice de dezvoltare, conform PRAT, prezentate în caseta alăturată, au și conținut concret. Pentru viitor. Poate mai repede decât se așteaptă ”corifeii” turismului, publicul larg va fi ajutat să-și facă o idee despre combinata politico-administrativă a celor 214 proiecte în valoare totală de fix 3.196.749.059 lei, o sumă care produce amețeli numai când o scrii.

 ► Direcții strategice de dezvoltare conform PRAT

• Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii turistice – 44 proiecte cu o valoare estimativă de 968.770.016 lei;
• Dezvoltarea produselor turistice – 107 proiecte, 2.113.718.974 lei;
• Promovarea turistică – 39 proiecte, 56.047.675 lei;
• Dezvoltarea resurselor umane în sectorul turistic – 11 proiecte, 16.177.900 lei;
• Susținerea dezvoltării turismului durabil – 13 proiecte, 42.034.494 lei.

Până atunci, fără a insista, elegant vorbind, pe adâncirea neclarităților și îndoielilor privind profesionalismul și responsabilitatea celor de la ADRNE, trebuie reținut că palmaresul în domeniul turistic nu le este deloc favorabil. Dacă despre PRAT 2008-2013, din mandatul de director al lui Don Titi, s-ar fi cuvenit să ceară explicații ultrapolitizatul Consiliu pentru Dezvoltare Regională, noi putem evoca altă ”manoperă”, una prezentată de Mesagerul de Neamț în… septembrie 2013. Era vorba despre RECULTIVATUR, sau ”elaborarea unui instrument pentru includerea valorilor cultural-religioase în procesul de dezvoltare și planificare al centrelor urbane și comunităților rurale învecinate”. Devoalam atunci, spre indignarea cititorilor și enervarea celor din Agenție, inclusiv o ridicolă consultare publică pe tema ”itinerariu turistic cultural-religios în Regiunea Nord-Est”. Se mai spunea că ”prin proiect se vor înființa Agenții Locale de Dezvoltare a Turismului Religios și se vor promova produse turistice (…) prin introducerea acestora în Bursa Internațională de Turism și depunerea unei cereri de certificare a acestora ca Rute Culturale Europene”. Limitele imaginației erau provocate serios de educarea și dezvoltarea turismului religios în Grecia. Liderul întregii afaceri se numea Compania de Dezvoltare Regională Mid-Panon (Ungaria). În parteneriat, intrau instituții din Bulgaria, Grecia, Ungaria, România, Slovenia, Bosnia-Herțegovina și Italia, Italia fiind poziționată ca o ”nouă” țară din Europa de Sud-Est. Proiectul se întindea pe 36 luni, începând cu ianuarie 2011, cu un buget total de 2.885.000 euro, partea ADRNE ridicându-se la 160.040 euro, din care 136.000 euro cofinanțare prin Fondul European de Dezvoltare Regională.

Din nou, au trecut anii, fără să dea cineva seama de afacere. Pe www.recultivatur.eu, site dedicat proiectului și promovat atunci cu insistență, găsești astăzi – ca în spatele unei cortine – exact ce se vede în foto 8 și foto 9.

De la turism religios și agenție de dezvoltare fudulă și imună la transparență, până la mori, freze și alte utilaje pentru minerit e un drum cam prea lung. Și nimeni nu plânge…

Viorel COSMA