Rătăciți în tradiție: ...Și Vasilică de la Agenție se luptă cu turismul

N-o să vă vină a crede, dar au trecut trei ani de la despărțirea Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADRNE) de directorul fondator Constantin Apostol. Anii scurși nu sunt relevanți ca pretext pentru o pomenire simbolică, ci prin expirarea termenului de încercare aferent condamnării omenoase ”acordate” celui poreclit Don Titi de la Agenție. Din altă abordare, se împlinesc tot trei ani de la instalarea în funcție, pentru început ca interimar, a lui Vasile Asandei. Nu este un secret că promovarea sa politică și profesională a fost salutată și privită cu simpatie, măcar din simplul motiv că prindea contur speranța despărțirii definitive de aroganța lui Apostol. Cu speranța am rămas! Dacă adăugăm și complicitatea sa fățișă la mușamalizarea distrugerii Teatrului Tineretului, prin vestitul proiect finanțat de Regio, ar cam veni că am luat o țeapă normală. (Vom reveni în curând asupra subiectului, mai ales că unul dintre motivele reale și nerostite în clar ale fugăririi lui Liviu Timuș de la TT este nesupunerea lui în fața mafiei distrugătoare de templu al culturii, pe când urmașa nu mișcă-n front.)

Respectând obiceiul incurabil al conducătorilor locului, care una-două promovează turismul fără turiști, Asandei a deschis și el un front de luptă corespunzător, adică de anvergură regională. Prin comparație cu panaramele de concursuri culinare și circoteca de la ștrandul pietrean, mieros numită Rubik Hub, putem zice că a trecut la lucruri serioase, nu? Minunăția se numește Plan Regional de Acțiune pentru Turism (PRAT) Nord-Est 2017-2023 și a fost, pardon de expresie, deșărtată pe internet săptămâna trecută, varianta datând însă din decembrie. Oficial și pompos, se spune că documentul, elaborat în parteneriat c-un așa-zis Grup Regional pentru Elaborarea PRAT, ”asigură cadrul strategic necesar dezvoltării turismului în regiune”. Fiindcă responsabilitatea și profesionalismul de stil nou au (și) sclipirile unui limbaj de lemn asociat unei gândiri de aceeași esență, ar fi mare păcat ca publicul cititor să nu savureze (și) câteva decupaje reprezentative. Pe fond, cum spunea Ovidiu Grecea pe vremuri, lucrăm cu materialul clientului, altfel unul întins pe 237 de pagini, inclusiv coperta.

De la început, aflăm că ”în vederea realizării unei fundamentări realiste a direcțiilor strategice de dezvoltare a turismului, activitatea de elaborare (…) a debutat cu Analiza situației curente în sectorului (așa scrie, sectorului! – n.a.) turistic, cuprinzând inventarierea patrimoniului turistic și a formelor de turism, analiza structurilor de primire turistică, a cererii turistice, a forței de muncă, marketingului turistic, a investițiilor în infrastructura turistică derulate prin finanțări nerambursabile în perioada 2007-2015, Tendințele internaționale în turism și Analiza SWOT. (…) Obiectivul PRAT Nord-Est 2017-2023 îl constituie Dezvoltarea turistică durabilă, creșterea competitivității și atractivității turistice a Regiunii Nord-Est prin valorificarea patrimoniului natural și antropic și creșterea calității produselor și serviciilor turistice”.

Cât privește Direcțiile strategice de dezvoltare – ”susținute prin punctele tari ale acestei zone și sunt propuse pentru a ameliora punctele slabe ale regiunii în vederea creșterii competitivității pe piața turismului” – sunt în număr de cinci, aceleași dintotdeauna. Mai aflăm că portofoliul cuprinde 214 proiecte cu o valoare estimativă de 3,2 miliarde lei, fiind structurat după cum urmează:

Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii turistice – 44 proiecte cu o valoare estimativă de 968.770.016 lei;
Dezvoltarea produselor turistice – 107 proiecte, 2.113.718.974 lei;
Promovarea turistică – 39 proiecte, 56.047.675 lei;
Dezvoltarea resurselor umane în sectorul turistic – 11 proiecte, 16.177.900 lei;
Susținerea dezvoltării turismului durabil – 13 proiecte, 42.034.494 lei.

Evident, la fel ca în ocazii similare, sar în ochi alocația pentru promovare și, în special, cea pentru resurse umane, de parcă nu s-ar fi umplut regiunea în anii din urmă cu recepționeri, ospătari și bucătari fără rost, fără orizont.

Până la pagina 84, cine este curios se poate delecta cu analiza situației curente în sectorul turistic. Urmează nu mai puțin de alte 20 de pagini de povești, care încep cu tendințele internaționale în turism, pentru ca, apoi, să descoperim așteptata Analiză SWOT a regiunii, o adevărată capodoperă în materie. Simpla lecturare atentă a punctelor slabe dovedește că hotarele prostiei omenești sunt în expansiune permanentă. Sau veșnică, așa cum spun frații de peste Prut, care – și ei! – nu prea mai nimeresc ca turiști în regiunea noastră. Așadar, punctele slabe, așa cum sunt enunțate în documentul programatic cu veritabilă valoare de autodenunț:

Nivel redus al indicelui de utilizare a capacității de cazare și al duratei medii de ședere în regiune;
Pondere redusă a numărului de turiști străini care vizitează regiunea;
Nivel redus al contribuției clasei hoteluri și restaurante la cifra de afaceri regională în domeniul industriei, construcțiilor, comerțului și alte servicii;
Gradul redus de modernizare al infrastructurii de transport existente;
Absența unei autostrăzi care să permită o accesibilitate rutieră rapidă a regiunii;
Infrastructură de acces deficitară în zonele turistice montane, care limitează dezvoltarea acestui tip de turism;
Transportul public către obiectivele turistice este slab organizat și promovat;
Infrastructură de utilități (apă, canalizare, management al deșeurilor) slab dezvoltată în zona rurală;
Lipsa unui sistem organizat de indicatoare pentru obiective și trasee turistice în gări, aerogări, autogări, drumuri europene;
Activități de marketing turistic și management al destinației insuficient dezvoltate;
Informații insuficiente furnizate de studiile de marketing necesare fundamentării deciziilor legate de managementul destinației (analiza motivației turiștilor, analiza satisfacției turiștilor etc);
Insuficienta monitorizare a calității serviciilor turistice și a impactului turiștilor la nivelul destinației turistice;
Insuficiența personalului specializat (conducere și execuție) la nivelul structurilor de primire turistice;
Bazele de tratament aferente unor stațiuni balneare au un grad înalt de uzură;
Lipsa pachetelor turistice integrate;
Număr redus și lipsa caracterului integrat pentru itinerariile turistice tematice;
Insuficienta dezvoltare/ valorificare a infrastructurii de agrement și a activităților de petrecere a timpului liber;
Ineficienta ecologizare a arealelor turistice.

Probabil, peste vreo 20 de ani, tot astea vor fi punctele slabe. Fiindcă, iremediabil, pariul cu turismul se dovedește a fi unul pierdut. Punctele slabe sunt adevărata radiografie a furăciunilor săvârșite sub pretextul cu turismul salvator, izbăvitor sau cum vrea să-i spună fiecare turist român care abia așteaptă să-și petreacă o vacanță cinstită măcar în Ungaria. Mai nou, chiar în Ucraina, pentru a nu mai spune de cât de tare vine din urmă, țineți-vă bine!, Bielorusia.

Mai departe, autodenunțul celor păstoriți de Asandei, este desăvârșit de partea de amenințări:

Competiție puternică la nivel de destinație – destinații turistice interne și externe la prețuri similare și condiții superioare;
Insuficienta recunoaștere a Regiunii Nord-Est ca destinație turistică;
Scăderea atractivității arealelor rurale prin depopularea localităților și a comunităților rurale;
Urbanizarea populației rurale, implicând pierderea autenticității și specificul local;
Condiții meteo nefavorabile, calamități naturale (inundații, alunecări de teren);
Insuficienta punere în valoare a monumentelor istorice prin amenajări arhitecturale specifice;
Creșterea gradului de degradare a patrimoniului arhitectural.

Trăgând linia doar provizoriu, întrebarea ce se pune e naturală: cu ce s-au ocupat, de fapt, timp de peste 25 de ani, toți propovăduitorii turismului? Răspunsul e cel știut de toată lumea.

Cum, până la a fi pătrunși de anvergura regiunii, ne este mai aproape stațiunea turistică de neasemuită importanță națională Piatra Neamț, ba și județul, până la episodul următor, câteva elemente ilustrative, dacă nu cu totul convingătoare despre, ce s-o mai ocolim, minciuna cu turismul.

Graficul prezentat (foto 1) se numește simplu: structuri de primire turistică în stațiunile turistice din Regiunea Nord-Est. Se vede clar, doar la Piatra numărul lor a scăzut.

Tot la Piatra aflăm, din partea de studiu și inventar a planului (foto 2), că ștrandul nu e ștrand și se cheamă complex de agrement, unul având în lista de facilități patinoar natural, terenuri pentru toate sporturile și Aventura Land, că a preluat echitația din baza hipică și oferă o scenă pentru spectacole.

Evident, reîntâlnim Telegoala, cum a botezat gazetarul Silviu Alupei telegondola, în 2008, trecută la infrastructură turistică. Evident, și râpa de pe Cozla apare ca pârtie de schi omologată, de dificultate medie, cu o lungime de 965 m, când locul corect ar fi la proiecte de reîmpădurire.

De unde pornisem? De la Agenție. Care, nemaiavând probabil altceva important de făcut, se ia la trântă cu turismul regional. Experiență are, căci ne-a mai administrat un PRAT în perioada 2008-2013. (va urma)

Viorel COSMA