Sfântul Gherman, patriarhul Constantinopolului, este prăznuit în Calendarul creștin-ortodox pe 12 mai. El a viețuit în veacul al VIII-lea d.H., în Constantinopol, și a fost patriarhul metropolei, în perioada 715-730 d.H. Sfântul Gherman, trecând peste nouăzeci de ani, a mers cu pace la Domnul. Iar sfintele lui moaște, când erau duse la îngropare, au vindecat pe mulți, de felurite boli. Și după îngropare izvorăsc totdeauna vindecări celor ce, cu credință, se apropie de ele.
În Calendarul popular, Ghermanul era un moment în care se desfășurau ritualuri, ceremonii speciale ce aveau ca scop controlul meteorologic. Din mai multe puncte de vedere, această sărbătoare se aseamănă cu Caloianul.
În lumea străbunilor, de Gherman nu se lucra, pentru a nu atrage piatra, gheața. Ghermanul era considerat conducătorul furtunilor și al norilor de grindină.
Se spunea că, dacă se lucrează în această zi, viermii și omizile vor mânca recoltele. Spuneau bătrânii că nu se știe când cade, ”din care cauză vin viermii și rod zarzavaturile, fac supărări mari și se necăjesc, că de ce nu se știe ziua aceasta, pentru a o ține și astfel să scape de viermi”.
Sărbătoarea era ținută și de femeile care au oi și vaci și fac brânză. Ele nu coseau, nu se spălau și nu se piaptănau, ca să nu facă brânza viermi. Ciobanii căutau brânza și o spălau în această zi.
Prin unele sate, Ghermanul se serba pentru a nu avea pagubă în creșterea viermilor de mătase.
Parteneri
Mesagerul Bacău Anul școlar 2026-2027 vine cu noutăți pentru bobocii de clasa a IX-a 
ZCH VIDEO. Accident în Piatra Neamț – Poliția și Ambulanța la fața locului 
NewsEdge Bogdan Ivan atacă Guvernul Bolojan, în timp ce anunță ieftinirea motorinei cu 68 de bani pe litru 
BusinessEdge Turismul a generat un deficit de 4,6 miliarde euro. Românii cheltuie în vacanțe aproape de două ori mai mulți bani decât reușește industria locală să atragă 
