Sub îndemnul mobilizator ”Uniți suntem o forță”, prefectul de Neamț, Daniela Soroceanu, îndeamnă pe toată lumea să se alinieze sub steagul său, ca un garant al legalității, corectitudinii și al acțiunii în spiritul legii. Exact asta am făcut și noi, când am cerut lămuriri cu privire la o imensă înșelătorie care poartă ștampila Consiliului Local Piatra Neamț, la inițiativa executivului Primăriei. Este vorba despre vânzarea apartamentelor Mivan Kier din Piatra Neamț, blocurile de pe Calea Romanului oferite cu titlu de locuințe de serviciu, deși, în acte, ele figurează ca locuințe sociale. Detalii aici și aici.
Am solicitat Prefecturii o poziție oficială și asupra celor două HCL-uri care, potrivit Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, au încălcat flagrant legea și care, nota bene!, sunt în vigoare și pot produce efecte în continuare.
Prefectura Neamț ne-a răspus pe vreo trei pagini și, după lecturarea atentă a textului, se impune o singură concluzie: instituția este decăzută și neputincioasă. Decăzută din termene și neputincioasă fiindcă n-ar interes să lămurească lucrurile.
* Ministerul spune că e o ilegalitate, Prefectura n-are nimic împotrivă
Ca să știm exact cum stau lucrurile, reamintim că, în Consiliul Local Piatra Neamț, prin HCL 135/2004, s-a decis trecerea din domeniul public al municipiului în cel privat a unor imobile construite ca locuințe sociale. Al doilea pas a fost aprobarea prețurilor de vânzare, prin HCL 46/2005. De atunci până în prezent, s-au vândut 108 apartamente, cu prețuri între 24.475 și 37.000 euro pentru locuințele cu două camere și 28.340 euro pentru unul cu trei camere. În felul acesta, în bugetul Primăriei Piatra Neamț au intrat cam 2,5 milioane de euro.
Locuințele sociale respective nu puteau fi vândute. O spune clar Ministerul Dezvoltării, care arată și de ce: niciunei locuințe sociale nu i se poate schimba regimul juridic. Consiliul Local de la acea vreme le-a trecut din public în privat. Apoi le-a vândut. Înainte de asta, a mai încălcat legea o dată, neținând cont de faptul că erau locuințe sociale și repartizându-le ca locuințe de serviciu. Către oameni din Primărie, prefectură, Consiliul Județean, instituții descentralizate etc. Primăria, astăzi, după mult timp, recunoaște că erau locuințe sociale și, pe cale de consecință, nu puteau fi vândute. Promite că va analiza și va vedea cine a greșit.
Era evident că Instituția Prefectului, cea care apără legalitatea în teritoriu, avea să fie cea care va lămuri chestiunea. Și a lămurit-o buștean!
* Răspunsul Prefecturii dublu semnat și parafat
«Referitor la adresa dumneavoastră, înregistrată la instituția noastră sub numărul de mai sus, prin care solicitați verificarea unor aspecte legate de vânzarea unor apartamente situate în municipiul Piatra Neamț, str. Mihai Viteazu nr. 46-54, vă aducem la cunoștință următoarele:
1. Prin adresa nr. 12017 din 11.05.2018 a Primăriei municipiului Piatra Neamț, înregistrată la instituția noastră sub nr. 6655 din 14.05.2018, ne-a fost înaintată documentația solicitată, din conținutul căreia reiese:
1.1. În conformitate cu prevederile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 38 alin. (2) lit. f) și h) și art. 46 alin. (2) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, cu modificările și completările ulterioare, în vigoare la data adoptării Hotărârii Consiliului local al municipiului Piatra Neamț nr. 135 din 07.10.2004 privind aprobarea trecerii din domeniul public în domeniul privat al municipiului a unor imobile cu destinația de locuință și aprobarea vânzării acestora s-a hotărât:
a) trecerea din domeniul public în domeniul privat al municipiului a unor imobile cu destinația de locuință situate în municipiul Piatra Neamț, str. Mihai Viteazu, nr. 46, nr. 48, nr. 50, nr. 52 și nr. 54 (art. 1);
b) vânzarea locuințelor prevăzute la art. 1 către titularii contractelor de închiriere; prețul și condițiile de vânzare se vor stabili prin hotărâre a consiliului local (art. 2).
Motivul invocat de autoritățile administrației publice locale a fost acela că bunurile imobile respective nu sunt utilizate ca bunuri de uz public.
1.2. Potrivit dispozițiilor art. 38 alin. (2) lit. f), art. 46 alin (2) și art. 125 din Legea administrației publice locale nr. 210/2001, cu modificările și completările ulterioare, în vigoare la data adoptării Hotărârii Consiliului local al municipiului Piatra Neamț nr. 46 din 24.04.2005 privind aprobarea prețului și condițiilor de vânzare a locuințelor din str. Mihai Viteazu nr. 46, nr. 48, nr. 50, nr. 52 și nr. 54 s-a hotărât:
1.2.1. aprobarea prețului de vânzare a locuințelor din str. Mihai Viteazu bl. D01, bl. D02, bl. D03, bl. D04 și bl D05 conform prețurilor de înregistrate din contabilitate; la prețul stabilit pentru fiecare locuință potrivit alin. (1) se adaugă cota parte din costurile cu evaluarea și spezele vânzării-cumpărării (art. 1):
1.2.2. vânzarea bunurilor prevăzute la art. 1 se poate realiza în rate lunare cu un avans minim de 20% din valoarea pieței la data încheierii contractului de vânzare, eșalonarea ratelor făcându-se pe o perioadă de maximum 180 luni (15 ani), cu o dobândă de 22% la soldul creditului; dobânda va putea fi modificată anual, prin hotărâre a consiliului local, în funcție de evoluția dobânzilor pe piață (art. 2); (…)
2.Cum din cuprinsul hotărârilor consiliului local comunicate spre verificarea de legalitate prefectului, în termenul prevăzut de lege, la data adoptării acestora, nu reiese că respectivele locuințe ar fi locuințe sociale, urmare a verificării de legalitate, acestea au fost considerate ca fiind legale.
3.Cât privește luarea unor măsuri, în raport de răspunsul comunicat către Proinvest Group S.R.L. Pașcani, d-lui Covrig Ciprian, de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, din cuprinsul căruia reiese că, potrivit art. 47 din Legea locuinței nr. 114/1996, cu modificările și completările ulterioare, ”Locuințele sociale realizate potrivit prezentei legi nu pot fi vândute”, apreciem că actualmente, chiar și în situația în care locuințele respective ar fi avut regimul juridic de locuințe sociale la data înregistrării acestora în proprietatea publică a municipiului Piatra Neamț, prefectul și instituția prefectului nu poate lua nicio măsură, motivat de faptul că, în cazul în care o acțiune introductivă de instanță, în vederea anulării hotărârilor respective, ar fi introdusă de prefect la aproape 15 ani de la adoptarea actelor administrative cu caracter individual, aceasta ar fi respinsă de către instanța de contencios administrativ pe excepția tardivității, din următoarele considerente:
a) potrivit dispozițiilor art. 3 alin. (1) și (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2005 ”Prefectul poate ataca direct în fața instanței de contencios administrativ actele emise de autoritățile administrației publice locale, dacă le consideră nelegale; acțiunea se formulează în termenul prevăzut la art. 11 alin. (1), care începe să curgă de la data comunicării actului către prefect și în condițiile prevăzute de prezenta lege” (alin. 1); până la soluționarea cauzei, actul atacat potrivit alin. (1) este suspendat de drept (alin. 3);
b) În conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) din aceeași lege, cererile prefectului prin care se solicită anularea unui act administrativ individual și/sau a unui contract administrativ se pot introduce în termen de 6 luni.
Din coroborarea articolelor invocate, reiese că prefectul poate ataca direct în fața instanței de contencios administrativ actele emise/adoptate de autoritățile administrației publice locale, dacă le consideră nelegale, în termen de 6 luni de la data comunicării actului către prefect.
c) Potrivit art. 11 alin. (3) din același act normativ, în cazul acțiunilor formulare de prefect, termenul curge și de la data când s-a făcut cunoscut existența actului nelegal, fiind aplicabile în mod corespunzător prevederile alin. (2);
d) Conform alin. (2) al art. 11 din lege, pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ individual, cererea poate fi introdusă și peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de un an de la data comunicării actului ori data luării la cunoștință, după caz;
În raport de aceste prevederi legale, rezultă că pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ individual, cererea prefectului poate fi introdusă și peste termenul de 6 luni, care începe să curgă fie de la comunicarea actului, fie de la data când s-a cunoscut existența acestuia, dar nu mai târziu de un an de la data comunicării actului ori data luării la cunoștință, după caz.
e) Cum potrivit art. 11 alin. (5), termenul prevăzut la alin. (1) este termen de prescripție, iar termenul la alin. (2) este termen de decădere, apreciem că prefectul este decăzut din dreptul de a formula o acțiune în fața instanței de contencios administrativ în această situație.»
Altfel spus, usturoi am mâncat, ce-i drept, dar mai demult, acum nu mai miroase gura, ce naiba vreți de la noi?
* Ce omite (voit?) Prefectura
Semnatarele răspunsului, Daniela Soroceanu și Paula Măndiță, ocolesc esențialul. Aflăm, cu stupoare, că o hotărâre a Consiliului Local se judecă la Prefectură doar după documentele depuse la dosar, nu și după legile României. Punctul 2 al răspunsului este antologic: hotărârea a fost considerată legală, potrivit documentelor depuse de cei care au adoptat hotărârea!!! Și, așa, o lege fundamentală a statului român a fost călcată în picioare, cu avizul de legalitate al Prefecturii Neamț.
Asta în 2004 și 2005. Acum, în 2018, când cele două hotărâri sunt în continuare valide și produc efecte – ultima dată prin 2016, dar încă se mai poate, că mai sunt apartamente de vânzare -, Prefectura spune că nu mai poate face nimic. Chiar dacă au greșit cei din Consiliul Local și cei de la Prefectură de atunci. Pentru că ar fi trecut toate termenele în care ar fi putut ataca hotărârea.
Pe înțelesul nostru, al neavizaților, sloganul ”Uniți suntem o forță” se referă doar la apărarea diverselor ilegalități din instituții publice și la lupta împotriva ziariștilor obraznici. Prefectura ne spune că putem dormi liniștiți: sunt în vigoare două hotărâri care au produs statului peste 2,5 milioane de euro pagubă, bani care au ajuns la Primăria Piatra Neamț. Mai spune că așa ne este karma – să fim nevoiți să suportăm ilegalitatea, că feng shui-ul Prefecturii se deranjează dacă ar atenta la prostia făcută la ordin de cei care ocupau niște funcții în acele vremuri.
Domnilor din Prefectură, ați luat act de o ilegalitate acum, în 2018. Acum, nu în urmă cu un an, doi, trei. Aveți niște hotărâri ilegale, care produc efecte. Chiar spuneți că nu puteți face nimic?! Aveți nevoie de o lopățică să acoperiți rahatul sau deja v-ați folosit mâinile pentru asta?
Valentin BĂLĂNESCU
