Despre pesta porcină africană, care acum lovește violent, se vorbește de anul trecut. S-au făcut ședințe, s-au dispus măsuri, dar s-a neglijat un aspect care, în condiții de epidemie, este esențial: vânătoarea la goană.
S-a practicat în toamna lui 2017, iar acum se preconizează un nou sezon, în septembrie, dacă nu se trezesc autoritățile să interzică acest lucru absolut riscant.
”Vânătoarea la goană presupune că turmele de porci sunt hăituite, cu câinii, în general copoi ardelenești, de pe un fond de vânătoare pe altul, unde sunt așteptate de alți vânători care le hăituiesc”, explică Raul Papalicef, care conduce Asociația ”Lupul cenușiu”. ”În aceste condiții, porcii parcurg zeci de kilometri într-o singură zi și putem asista la o explozie a răspândirii virusului. Înțelept ar fi să se interzică acest tip de vânătoare și să se practice strict vânătoarea la locurile de pândă. Iar în privința aspectului porcului bolnav, comparativ cu cel sănătos, eu am niște rezerve, mai ales că există exemplare la care boala nu se manifestă în niciun fel până la deces. Omul care știe urmărește reacțiile scroafei dominante, cea care conduce turma. Întotdeauna ea va alunga de la mâncare porcul bolnav. De când vânez eu – și sunt câțiva ani buni -, de câte ori am împușcat porcii alungați de scroafa dominantă, i-am găsit ori cu un picior strâmb, ori cu chisturi pe ficat, ori cu o rană infectată pe undeva, ori cu o sârmă în gât. Scroafa dominantă este, deci, cel mai bun specialist. Nu se înșeală niciodată. Însă trebuie să știi de ce bate ea un porc anume și-l alungă din ciurdă”.
În calitatea sa de șef al unei asociații de vânătoare, Raul Papalicef a trimis o petiție on-line la ANSVSA, direct pe formularul de pe site, în care a punctat aspecte importante ale riscului de răspândire a virusului. Și s-a referit, mai întâi, la o prevedere din lege, aproape imposibil de respectat: cea care îl obligă pe administratorul fondului să spintece imediat animalul vânat, să recolteze probe de ganglioni limfatici, splină și sânge și să le trimită la analize. Apoi să depoziteze porcul într-o ladă frigorifică, să aștepte rezultatul analizelor și, abia după ce se asigură că animalul este sănătos, să permită vânătorului să-l ia acasă. În teorie, sună extraordinar de bine. În practică, asociațiile de vânătoare au maximum două-trei lăzi frigorifice, iar partidele de vânătoare în plin sezon se fac cu hăitași morți de foame după o zi de alergat prin pădure, care mănâncă porcul pe loc, fără să aibă nicio emoție.
Toți știu că pesta porcină africană nu se transmite la om. În schimb, dacă un singur câine din cei folosiți la vânătoare mușcă un animal bolnav sau calcă în sângele lui, devine purtător de virus și duce boala peste tot pe unde va umbla. Iar virusul PPA supraviețuiește timp de 6-10 zile în materiile fecale a animalelor infectate, până la 3-6 luni în produsele din carne de porc netratate termic și mai mulți ani în carnea de porc congelată.
Dacă mai adăugăm că DSVSA Neamț nu are laborator în care poate determina existența virusului PPA, timpul de așteptare e clar că va fi unul extrem de generos.
Un alt punct atins de Raul Papalicef în petiția sa, la care n-a primit niciun răspuns, este legat de conviețuirea porcilor domestici cu cei sălbatici. În Tulcea, unde au izbucnit primele focare, asta se întâmpla. La Neamț și peste tot prin țară, nu prea există stână în care să nu fie crescuți porci. Iar vierii mistreți vin și se împerechează cu scroafele domestice. O astfel de stână, în care se creșteau nu mai puțin de 15 porci, există în zona Stănile, din masivul Ceahlău. Șeful pazei din cadrul Administrației Parcului Național i-a văzut și a luat măsuri. A avertizat proprietarul stânei, iar porcii au dispărut. Așa s-a întâmplat aici, însă cine știe la câte stâni din județ porcii umblă liberi prin pădure și se pot întâlni oricând cu mistreții.
* ”Autoritățile să lase ședințele și să inspecteze stânile”
De când sunt probleme cu pesta porcină, DSVSA Neamț a organizat 7 ședințe cu administratorii asociațiilor de vânătoare, unde au venit, de cele mai multe ori, doar două persoane: șeful AJVPS Neamț și inginerul Sergiu Vasilică, de la ”Lupul cenușiu”. De fiecare dată s-au discutat aceleași lucruri și au fost date, spre vizionare și luare aminte, fotografii cu porcii morți de pestă din focarele descoperite. S-a mai făcut o ședință, mult mai importantă, la nivel județean, pe 26 iulie 2018. O ședință în care Comitetul Județean pentru Situații de Urgență a aprobat un plan de măsuri pentru ”prevenirea răspândirii, monitorizarea și combaterea pestei porcine africane pe teritoriul județului Neamț”. Pe 8 pagini, în anexa nr. 2 la Hotărârea 22/26.07.2018, au fost enumerate recomandările pentru crescătorii de porcine și măsurile pe care trebuie să le ia instituțiile, începând, desigur, cu Direcția Sanitar Veterinară, continuând cu gestionarii fondurilor cinegetice și încheind cu poliția, UAT-urile și administratorii exploatațiilor comerciale de suine. Dacă există atribuții clare pentru controlul circulației animalelor vii, stabilite în sarcina unor instituții, inspecția ”pentru identificarea deținătorilor de suine care nu respectă regulile de biosecuritate, în sensul în care permit accesul porcilor domestici în fondul cinegetic și astfel contactul cu porcul mistreț” revine gestionarilor fondurilor de vânătoare.
Unii s-au ocupat deja. De exemplu, paznicii de vânătoare din cadrul Direcției Silvice Neamț, după cum ne asigură purtătorul de cuvânt al instituției, Viorel Timișescu, au fost pe la toate stânile din cele 13 fonduri de vânătoare pe care le administrează și le-au spus ciobanilor că sunt obligați ca, în situația în care cresc porci, să-i țină în incinte, astfel încât să nu poată merge în pădure. Însă Direcția Silvică, prin paznicii de vânătoare, gestionează doar o cincime din fondurile cinegetice. Celelalte sunt la mâna asociațiilor de vânătoare, pe care, deocamdată, nu le verifică nicio instituție.
”Eu le-aș sugera autorităților să lase ședințele, să-și ia picioarele la spinare și să facă inspecții la stâni”, mai spune Raul Paplicef. ”Nu de alta, dar, din birou, lucrurile se văd altfel”.
* ”Dacă observăm semne de boală, suntem obligați să-i împușcăm”
Alți doi administratori de asociații de vânătoare cu care am vorbit, mai puțin caustici decât Raul Papalicef, sunt în alertă și declară că monitorizează situația.
Romică Cojoc, președinte AVPS Condor: ”Am primit de la DSVSA ce măsuri ar trebui luate pentru prevenirea bolii. Pe fondurile noastre de vânătoare, nu s-au înregistrat cazuri și nici suspiciuni de boală. Sperăm să nici nu ajungă boala, porcii sunt sănătoși. Efectivele se evaluează, dar migrează de pe un fond pe altul. Conform ultimelor reguli și măsuri venite pe linia DSV, suntem obligați să anunțăm imediat dacă vedem cadavre de animale. Iar dacă observăm semne de boală la mistreți, trebuie să-i împușcăm și să anunțăm imediat DSV-ul. Noi suntem în permanență pe teren și monitorizăm ce se întâmplă. Slavă Domnului, la noi nu a ajuns boala și sperăm nici să nu ajungă!”.
Amedeo Dumbrăveanu, AJVPS Neamț: ”Am fost la o instruire, se pregătește un ordin de ministru cu următoarele măsuri care să fie luate și s-a ajuns la concluzia că se vor suplimenta cotele actuale, să se aducă la un efectiv optim. Deocamdată, în Neamț, nu este ajuns virusul. Atunci ar fi probleme. Mistrețul nu se plimbă chiar așa de mult încât să aducă virusul de la distanțe foarte mari. Sunt, însă, animale necrofage, care consumă cadavrul de animal și îl duc mai încolo, mai sunt și păsări care fac același lucru. Sunt mulți alți factori de care depinde împrăștierea virusului. Ca efectiv optim, după ultimele măsuri de precauție, ar trebui să nu se depășească 0,5 exemplare la kilometrul pătrat. Noi facem evaluarea o dată pe an, în perioada februarie – martie. Pentru 2018, efectivul este de 317 exemplare, pe toate cele 11 fonduri gestionate de AJVPS Neamț. Noi trebuie să asigurăm spații de depozitare până se prelevează probe și până vine rezultatul respectivelor probe. Deocamdată, AJVPS Neamț are două lăzi frigorifice. Într-o astfel de ladă, încap până la 4 carcase, în funcție de mărime. Rezultatele probelor de laborator ar trebui să ajungă în 48 de ore conform legii”.
Ca măsuri de ultimă oră, de la nivel ministerial, s-a decis suplimentarea cotelor de recoltă în toată țara (vezi tabel).
http://mesagerulneamt.ro/wp-content/uploads/2018/08/tabel-cota-neamt.pdf
Acest lucru îi nemulțumește pe vânători, pentru că ei bagă milioane de lei în întreținerea fondurilor și nu li se pare că împușcarea la două mâini poate fi o soluție. Mai ales că Ministerul Apelor și Pădurii a stabilit ca, în termen de 30 de zile de la confirmarea virusului, să fie vânați absolut toți prădătorii din zonele afectate, iar în Constanța, Tulcea, Insula Mare a Brăilei și Balta Ialomiței se va proceda la uciderea ”preventivă” a tuturor mistreților și prădătorilor. Dezechilibrul care se va crea, coroborat cu ordinul de a incendia lanurile în care intră animale bolnave, arată exact capacitatea de intervenție a autorităților, care au știut de anul trecut despre riscul PPA și, până acum, au făcut ședințe. Și încă mai fac.
Mesagerul de Neamț
