TRADIȚII Îngropatul verii

Sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iași e numită în popor și Vinerea Mare, chiar dacă poate cădea în oricare din zilele săptămânii. În această zi, tradițiile din străbuni ne învață că nu se coase nimic, fiindcă e rău de grindină și boli de ochi. Se spunea că, la 14 octombrie, se îngroapă vara și că aşa cum va fi timpul în această zi se va menține până la Sfântul Dumitru.

În nordul Moldovei, se credea că toate sărbătorile care cad în intervalul de la Vinerea Mare (Preacuvioasa Parascheva) până la Cucernicul Simeon (3 februarie) se țin pentru a feri gospodăriile de foc și vitele de animale sălbatice.

Drept-credinciosul Vasile Voievod și domn al Moldaviei, luând înștiințare despre moaștele sfintei cuvioase Parascheva, dorea cu osârdie să le aducă de la Constantinopol cu cinste întru a lui drept-slăvitoare domnie.

Iar Domnul cel lăudat întru sfinții săi, vrând ca și pe pământul românesc să proslăvească pre cuvioasa sa, a ajutat dorinței voievodului și a pus aceasta în inima prea sfințitului patriarh al Constantinopolului kir Partenie, încât, cu sfatul sfințitului său sobor și cu învoirea altor prea sfințiți patriarhi, cinstitele moaște ale cuvioasei maicii Parascheva le-a trimis drept-credinciosului domn Vasilie Voievod, după osârdnica lui dorire, și le-au adus în pământul Moldaviei, în cetatea scaunului său, care se numește Iași.

Unde s-au așezat în biserica Sfinților Trei Ierarhi, cu toată cinstea cuvenită, cu multă veselie și bucurie a-tot ținutul Moldaviei, în anul întrupării Domnului nostru Iisus Hristos 1641, în luna octomvrie în 14 zile” – Viețile sfinților, II.

* Nunta oilor

În Calendarul pastoral, 14 octombrie este considerată zi de soroc, stâlp între vară şi iarnă, fiind ziua în care se dă drumul berbecilor în turmele de oi pentru împerechere.

I se mai spune Vinerea Mare, Nunta Oilor sau Năpustitu’ Berbecilor. Potrivit etnologului Ion Ghinoiu, Vinerea Mare marchează ”deschiderea ţarinilor pentru păşunatul devălmaş, organizarea turmelor pentru iernatul transhumant, începerea coborârii oilor în zonele de iernat, angajarea ciobanilor pentru noul sezon pastoral, slobozirea berbecilor la turmele de oi, organizarea unor târguri de toamnă unde se valorificau produsele turmelor de oi, se făceau praznice pentru morţi şi se împărţeau ofrande”.

În zorii acestei zile, ciobanii mergeau să vadă cum s-au culcat oile, convinşi fiind că, dacă le găsesc dormind grămadă, va fi iarnă grea, iar dacă, dimpotrivă, le găsesc împrăştiate, vor avea parte de o iarnă blândă.

De acum, țăranii se aşteaptau să ningă, deoarece ”Vinerea Mare se pregăteşte să cearnă pentru noi făina sa, care este pentru noi zăpada”.

* Credințe vechi de Sfânta Vineri (Parascheva)

Sfânta Vineri era reprezentată ca o femeie înaltă, slabă, cu părul despletit. Era protectoarea torcătoarelor, țesătoarelor.

Se spunea că Vinerea Mare a suferit pentru lume și de aceea trebuie serbată. Vinerea Mare (Parascheva) e cea din urmă mucenică în unele tradiții locale. ”După ea, nu s-a mai făcut niciun sfânt”, spuneau bătrânii satelor.

Vinerea Mare trăiește în pustie sau în pădure și are multe lighioane în grijă. Cei care citeau mersul timpului anunțau oamenii că venirea Vinerii Mari pregătește venirea zăpezilor. Vinerea Mare era considerată capul (începutul) praznicelor.

Omenii de altădată o sărbătoreau cu mare smerenie, ca toate să le meargă bine toată iarna. Cei care nu țineau această zi aveau să fie bântuiți de boale și de sărăcie.

Era serbată și pentru ca fetele tinere să aibă noroc la măritat, Sfânta Vineri dăruindu-le o căsnicie durabilă, avuție și noroc.

adolescenteen news

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.