Directorul ARDNE: ”Dacă reziliam proiectul Curții Domnești, se îmbunătățea acustica la teatru?”

Un eveniment simbolic, găzduit de Palatul Culturii din Iași, în luna decembrie 2018, a iscat câteva critici la adresa organizatorului – Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, vizavi de proiectul din Piatra Neamț premiat la ”Gala Patrimoniului Cultural din Regiunea Nord-Est”. Este vorba despre reabilitarea Curții Domnești, un proiect care a implicat multiple intervenții ulterioare, pentru corectarea problemelor neprevăzute sau nerezolvate complet de la început.

Vocea cea mai critică a fost a Rocsanei Josanu, directoarea Direcției pentru Cultură Neamț, care s-a adresat a doua zi, chiar organizatorului: ”Îmi pare rău că nu vedeți în noi specialiștii cu care să vă sfătuiți când este vorba despre patrimoniu. Să știți că nu Ministerul Culturii se implică foarte mult în acest demers de protejare, ci oamenii din teritoriu, din Direcțiile pentru Cultură. Proiectul de la Curtea Domnească din Piatra Neamț a fost unul dezastruos, foarte mult criticat chiar de opinia publică, un proiect care a generat mari probleme la toate monumentele istorice din zonă. V-a spus vreodată domnul Pușcașu câte remedieri ale deficiențelor s-au făcut până în prezent la acest proiect, care a fost recepționat abia în anul 2016? Sau despre problemele care au apărut la Biserica Domnească, Muzeul de Etnografie și Muzeul Cucuteni din cauza intervențiilor cu beton din zonă? Spuneați de turism: aș vrea să întreb cu cât a crescut numărul turiștilor de când s-a finalizat proiectul? Nemaivorbind de faptul că toate evenimentele care se desfășoară acolo au loc pe un fost cimitir medieval. Nu v-am spus în timpul galei nimic despre toate astea, pentru că nu am vrut să vă stric seara, dar când am văzut că aceste proiecte discutabile sunt premiate, am plecat imediat. Au fost puține proiecte care chiar au meritat premiate, după părerea mea. A fost într-adevăr munca dumneavoastră, pe care nimeni nu o contestă, dar să știți că nu contează doar să atragi fonduri, ci să faci și investiții de calitate, ca să nu regreți mai târziu. Uitați-vă ce se întâmplă la Cetatea Neamțului…

Cât despre numărul de oameni, este o problemă pe care o știm prea bine pentru că suntem 3 angajați la Directie, care avem o mare responsabilitate: protejarea patrimoniului cultural din Neamț. Așa că, dacă restaurările distrug, niciodată nu ne vom feri să spunem acest lucru. Apropo, ați verificat vreodată până acum cum se face restaurarea la Mănăstirea Tazlău? Cum constructorul vrea să facă încărcări cu ciment în loc de var hidraulic, asa cum scrie în proiect? Sunt oameni care se luptă cu restauratorii pentru a împiedica distrugerea unor monumente care niciodată nu vor mai putea fi readuse la starea inițială. Sunt intervenții ireversibile, de aceea avem datoria sfântă față de strămoși să facem lucrări de calitate, nu să ne batem joc de ceea ce ne-au lăsat ei. Rămân la părerea mea: ați făcut o premiere politică. Autoritățile locale, dacă vor să facă treabă bună, trebuie să țină cont de specialiști, nu să facă totul după capul lor. Și ei nu au acești specialiști, de aceea trebuie să colaboreze cu instituțiile unde aceștia se află. Pentru Curtea Domnească nu au ținut cont de nimeni, nici de oamenii din muzeu, nici de cei de la Direcție, nici de părerea cetățenilor, nici de a Bisericii care are în zonă două obiective ce suferă de pe urma acestor lucrări”.

* ”Pentru noi este ușor să constatăm că sunt probleme nerezolvate și să propunem rezilierea proiectului”

Din punctul de vedere al organizatorilor, evenimentul de la Palatul Culturii din Iași a fost o reușită, pentru că a adunat peste 250 de participanți. Tot din punctul de vedere al organizatorilor, ”momentul de decernare a premiilor a fost unul special, cele 30 de proiecte premiate primind un trofeu și o diplomă de recunoaștere pentru meritele de a iniția proiecte de promovare a patrimoniului cultural care au reușit să conducă la atragerea vizitatorilor sau turiștilor într-o locație sau destinație”.

Vasile Asandei, directorul general al ADRNE, spune ferm că, în niciun caz, nu a fost vorba despre un eveniment politic: ”Gala patrimoniului, organizată de noi, nu a avut și nu are nicio conotație politică, de nicio culoare de partid. Am încercat să scoatem în evidență eforturile diverselor instituții din regiunea nord-est, care au muncit pentru a reface monumentele istorice și i-am premiat pe cei care s-au străduit. Premierea asta n-a însemnat scoaterea în evidență a unora în detrimentul altora, ci evidențierea efortului făcut de administrația publică, de mănăstiri, de mitropolie și de alți actori care și-au dorit să facă ceva în acest sens. E păcat că sunt prea puțini cei care se ocupă cu patrimoniul cultural material și imaterial. Programul Operațional Regional a finanțat marea majoritate a monumentelor istorice din regiune, atât în exercițiul 2007-2013, cât și în actualul exercițiu. Avem nu mai puțin de 36 de contracte de finanțare pentru diverse monumente istorice și aproape niciunul dintre cei care au făcut o cerere de finanțare conformă și eligibilă nu a fost nefinanțat. Prin urmare, ne preocupă patrimoniul, ne preocupă păstrarea și conservarea lui, ne preocupă să creștem potențialul turistic al regiunii în ansamblu și, pentru asta, am făcut un portal care încearcă să prezinte regiunea ca pe o destinație turistică în sine: descoperanordest.ro. Concepția acestui portal este următoarea: dacă ai un punct țintit pe care vrei să-l vizitezi – Mănăstirea Voroneț, de exemplu, găsești și toate monumentele din jur, găsești și conexiunea cu evenimentele care au loc în perioada respectivă. Este un efort foarte mare să adunăm în aceeași pagină web tot ce se întâmplă în regiune și tot ce poate fi vizitat. Turismul este unul din sectoarele cu potențial. Dacă nu avem, însă, o gândire regională, dacă nu ne punem problema la un mod integrat, dacă nu avem niște direcții clare și nu ne așezăm la masă toți actorii care pot face ceva în materie de turism, s-ar putea ca fiecare, doar cu interesul individual, să reușească puțin”.

Cât despre problema cea mai spinoasă, care derivă din felul în care se fac lucrările de restaurare, punctul de vedere al directorului ADRNE este foarte clar: beneficiarul este direct responsabil și ar trebui să fie atent la detalii.

Monitorizarea făcută de personalul agenției, în condițiile în care există în derulare, simultan, sute de proiecte, nu este suficientă ca metodă de urmărire a calității lucrărilor.

”Există Inspecția de Stat în Construcții, există cei de la monumente, de la Direcția pentru Cultură, dar, în primul rând, există beneficiarul”, spune Vasile Asandei. ”Eu cred că oamenii care au lucrat cu noi și au făcut proiecte, fie că sunt privați, fie că sunt reprezentanții unor instituții, au înțeles un lucru: trebuie să respecte regulile și cine nu respectă plătește. Avem o mulțime de proiecte reziliate. În primul rând, noi suntem cei care verificăm, dar peste noi vine auditul comisiei europene, vine autoritatea națională. Trebuie să înțeleagă toată lumea un lucru: nu noi hotărâm ce proiecte se fac. Beneficiarii, în cazul Curții Domnești, dacă tot am discutat subiectul, au fost Primăria Piatra Neamț și Consiliul Județean Neamț. Au venit cu proiecte tehnice, le-au executat, noi am mers pe vizite de monitorizare, am constatat deficiențele, le-am atras atenția, inclusiv atunci când au fost făcute observații în presă sau de cetățenii din oraș. Și apropo de teatru, încă de acum 3 ani era finalizată lucrarea la teatru, dar erau exprimate niște nemulțumiri chiar de oamenii din interiorul teatrului. I-am invitat la o discuție pe toți reprezentanții beneficiarilor, dar conducerea Teatrului Tineretului n-a binevoit să participe la acea întâlnire și a trimis administratorul. Pentru noi este ușor să constatăm că sunt probleme nerezolvate și să propunem rezilierea proiectului, dar aici discutăm despre vreo 4 milioane de euro. Noi nu ne jucăm nici cu banii, nici cu responsabilitatea. Acustica a fost măsurată, contestată și remăsurată. Există niște limite tehnice. Nu contest că era mai bună când era pluș sau catifea, dar Teatrul Tineretului, în primul rând, a fost consolidat prin niște subturnări. Aceasta este partea cea mai importantă a lucrărilor. Cine ar câștiga dacă acum am pune beneficiarii să plătească înapoi Uniunii Europene 4 milioane de euro? Se îmbunătățește acustica? Interesul nostru este să fim constructivi. Suntem foarte receptivi la problemele semnalate, cu condiția să fie semnalate cu bună credință și să vedem implicarea celor în cauză în rezolvarea lor. Au fost numeroase corecții financiare pe care le-am dat în exercițiul anterior, au fost și multe proiecte pe care le-am reziliat. Însă sunt sute de proiecte care s-au finalizat cu succes și au adus o schimbare. În exercițiul anterior au fost proiecte de aproape 700 de milioane de euro, iar orașele din regiune și monumentele din regiune arată diferit . În 10 ani, 700 de milioane de euro contează și se văd”.

* 82 de contracte reziliate, în valoare de 387 de milioane de lei

În cadrul POR 2007-2013, din 679 de contracte încheiate, cu o valoare totală de 3,4 miliarde lei, au fost reziliate 82 de contracte, care însumează o valoare nerambursabilă de 387 milioane lei.

Rezilierea s-a produs atât la solicitarea beneficiarilor, din cauza lipsei disponibilităților bănești, cât și la propunerea OI/AM, bazată pe faptul că  proiectele nu înregistrau niciun progres într-o perioadă mare de timp sau din cauza unor abateri.

Pe parcursul implementării POR 2007-2013  au fost propuse de către OI POR  317 reduceri procentuale la contractele și actele adiționale verificate, valoarea însumată a acestor propuneri de corecții financiare fiind de aproximativ 107 milioane lei.

Procentele propuse pentru reducerile procentuale au fost cuprinse între 2% și 100% din valoarea contractelor sau a actelor adiționale analizate. Rata de reducere propusă a fost stabilită în funcție de gravitatea abaterii constatate.

Cristina MIRCEA