Încă de la intrarea în satul Petricani, din comuna cu acelaşi nume, undeva pe dreapta se vede o clădire impozantă, care atrage privirile tuturor trecătorilor. Este biserica din sat.
* Scurt istoric al parohiei
Satul Petricani, cunoscut în vechime sub denumirea de Răbâia, este atestat încă din 22 august 1447. Biserica parohiei, cu hramul ”Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul”, a fost ctitorită în 1856, de locuitorii acestei comunităţi, ajutaţi de un grup de măicuţe de la Mănăstirea Văratec.
Lăcaşul de cult este din lemn, acoperişul şi cele trei turle fiind acoperite cu draniţă. În 1967, biserica a fost recondiţionată, i s-a refăcut pictura şi a fost schimbat acoperișul cu unul din tablă.
Odată cu creşterea populaţiei, s-a simțit nevoia unui nou edificiu, mult mai încăpător, astfel că, în anul 1996, se pune piatra de temelie a unei noi biserici, cu hramul ”Sf. Împăraţi Constantin şi Elena”.
În prezent, bisericuţa din lemn a parohiei serveşte drept capelă, aici fiind oficiate slujbele de înmormântare şi pomenire pentru cei trecuţi la cele veşnice. De altfel, în cimitirul parohiei odihnesc preoţi vrednici, slujitori ai sfântului lăcaş, dintre care se cuvin amintiți preotul Gheorghe Borcescu (1838-1920), unul din cei mai buni prieteni ai marelui povestitor Ion Creangă, şi preotul Constantin Gheorghiu, tatăl lui Virgil Gheorghiu, personalitate de anvergură mondială, fost diplomat interbelic, jurnalist, poet, romancier şi preot ortodox român.
Aceasta este, pe scurt, istoricul parohiei din satul Petricani. Mai multe amănunte despre viaţa din parohie, despre comunitatea din satul Petricani, dar şi despre activităţile de la biserică, oferă preotul Mugurel Ungureanu, paroh din anul 2009.
* ”Suntem o parohie mică, dar cu enoriaşi gospodari şi sufletiști”
Parohia are 180 de familii şi, după cum spune părintele paroh, noua biserică a fost ridicată prin strădania şi grija enoriaşilor.
”Biserica nouă a fost începută în anul 1996, când s-a pus piatra de temelie, iar în anul 2015 a avut loc sfinţirea bisericii, de către ÎPS Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Noua biserică a fost construită cu mână de lucru din sat. Enoriaşii din parohia noastră sunt gospodari, săritori şi cu suflet. Sunt oameni cu frică de Dumnezeu. Casele din parohia noastră sunt îngrijite cu sfinţenie, iar educaţia domneşte în fiecare suflet de copil”, declară preotul Mugurel Ungureanu.
Parohia colaborează foarte bine cu şcoala şi cu primăria, mai ales de când primar este Ticuşor Vasiliu: ”Avem parteneriate cu şcoala, în special pe timpul verii, când organizăm programe religioase cu copiii. În fiecare miercuri îi chem la biserică, unde citim cărţi religioase sau ne uităm la filme religioase. De asemenea, avem o bună colaborare şi cu conducerea primăriei, care ne sprijină ori de câte ori le cerem sprijinul. Ne ajută şi financiar. Şi se vede că, de când e noua conducere la primărie, şi comuna noastră începe să arate bine, au fost asfaltate mai multe străzi şi multe alte realizări”, mai spune preotul paroh.
* ”Am fost susţinut de familia mea”
Preotul Mugurel Ungureanu este recunoscător familiei sale, pentru ajutorul dat în buna gospodărire a parohiei, fiind susţinut atât de părinţi și de socri, dar mai ales de soţie: ”Familia m-a susţinut foarte mult în ce priveşte buna gospodărire a bisericii. Am fost susţinut de soţie, de socri şi de părinţii mei. Socrul meu m-a ajutat financiar, iar tatăl meu a donat bisericii mobilierul de la casa socială şi de la casa parohială, prin intermediul Fundaţiei Frysland-Moldova”.
Socrul preotului Mugurel Ungureanu este fostul prefect şi senator de Neamţ Toader Mocanu. Tatăl parohului este Vasile Ungureanu, preşedintele Fundaţiei Frysland-Moldova, căruia, în 2016, Primăria Târgu Neamţ i-a acordat titlul de cetăţean de onoare al oraşului.
Părintele paroh adaugă că banii şi forţa de muncă pentru ridicarea noii biserici provin de la enoriaşii parohiei: ”Enoriaşii mei sunt foarte săritori şi apropiaţi de biserică. În proporţie de 90% biserica a fost construită cu bani şi cu forţă de muncă din rândul enoriaşilor. A fost începută de preotul Viorel Irina, apoi lucrările au continuat în timpul preotului Vasile Porumbescu, iar, din anul 2009, din momentul când am devenit preot paroh, s-a desăvârşit această operă, respectiv biserica nouă”.
Preotul Mugurel Ungureanu consideră că doar ceea ce e făcut pentru semeni, pentru comunitate va rămâne în amintirea colectivă: ”Am învăţat, ca preot, că oamenii vor uita ce spui, vor uita ceea ce ai făcut, dar nu vor uita niciodată modul cum i-ai făcut să se simtă. Ce faci pentru tine dispare odată cu tine, ce faci pentru alţii rămâne pentru eternitate. Mulţi din ctitorii bisericii sunt trecuţi la cele veşnice, dar nu au fost şi nici nu vor fi uitaţi vreodată”.
Ciprian Traian STURZU
