O patrulare de noapte prin comuna Vânători-Neamţ, alături de Poliţia Locală din localitate, poate fi considerată de risc, dacă această acţiune s-ar fi petrecut pe timpul verii sau toamnei. Cum, însă, sâmbătă noaptea, afară era un ger de crăpau pietrele, şansele unei întâlniri cu ţiganii din Fagi au fost practic nule. La Vânători-Neamţ există două comunităţi de rromi: cei de la fostul UMTF şi cei din Fagi. Cei din urmă sunt, de fapt, şi cei mai răi. De ani de zile dau de furcă Poliţiei Locale, polițiștilor din comună, dar mai ales românilor. Mulţi dintre ei s-au plâns, de-a lungul vremii, despre faptele antisociale ale ţiganilor din Fagi.
* Printre rromii penticostali
Ne-am întâlnit cu comunitatea de rromi care locuiesc la fostul UMTF. Între timp, s-au pocăit. Însoţiţi de doi angajaţi de la Poliţia Locală, Vasile Nechita şi Gheorghiţă Coşofreţ, am fost întâmpinaţi de Gabi Lăcătuşu, proclamat bulibaşă doar pentru jumătate din romii din această zonă şi pentru alţi membri ai comunităţii. Amabili, rromii ne invită într-o încăpere unde se roagă, în noua lor religie. Sunt penticostali.
”Acum e linişte la noi, pentru că mulţi dintre ei s-au pocăit. Alcool nu consumăm. Noi suntem penticostali. Aici locuiesc eu, e casa mea. Şi am pregătit casa pentru Dumnezeu. Aici vin şi români din Piatra Neamţ să se roage. Domnul Liviu predică aici. E din Piatra Neamţ. Marea noastră problemă sunt lemnele. Nu avem lemne. Să meargă Poliţia cu noi la pădurari, ca să nu zică că furăm lemne. Noi vrem crengi, nu lemn gros. Nu am avut niciodată probleme cu Poliţia din Vânători. Ne înţelegem bine cu ei şi cu doamna primar. Nu avem probleme nici cu ţiganii din Fagi. Noi, dacă avem probleme, anunţăm la primărie. Eu mă ocup cu fier vechi. De foame nu se moare. Eu am lucrat şi la Constanţa şi am luat cu mine şi rromi de aici la muncă, la Constanţa. Aproape jumătate din comunitate merge cu mine la muncă în Constanţa. Asta ne doare pe noi. N-avem lemne. De ce de la primărie dau lemne doar la cei bătrâni? Să ne dea şi nouă”, spune Gabi Lăcătuşu.
O țigancă intervine: ”Să fim ajutaţi cu lemne, ca să nu se ajungă la ruperea gardurilor! Să fie pace între români şi ţigani! Copilul meu se va duce, de nevoie, să rupă garduri la români, ca să facem focul. Facem foc cu cauciucuri şi celofane”.
Întrebaţi dacă folosesc baia, construită din fonduri europene, special pentru rromii din comună, Gabi Lăcătuşu explică: ”Acea baie este folosită numai de câteva familii. Nu mai dau voie să facă şi alţii baie acolo. Nu vrem să ne certăm”.
* Ţiganii din Fagi hibernează
Poliţistul local Vasile Nechita spune că ţiganii din Fagi nu s-au declarat de etnie rromă la ultimul recensământ. Ei se consideră români. Dacă despre comunitatea de rromi de la UMTF se ştie că numără 141 de persoane (26 de familii), iar despre comunitatea de rromi din Stăneşti se ştie că numără 146 de membri (26 de familii), despre ţiganii din Fagi nu se ştie cu exactitate câți sunt.
Maşina Poliţiei Locale ne-a purtat pe la liceul din centrul comunei, ca, mai apoi, să ajungem în satul Lunca. Uliţe pustii. Ne oprim în faţa grădiniţei, unde agentul de pază de la primărie dă raportul. Nu sunt probleme.
Într-un final, ajungem în satul Nemţişor. Aici, la o intersecţie, întâlnim un alt agent de pază de la primărie, care patrula. Nici aici nu sunt probleme. ”De sărbători, este activitate noaptea pe aici. Și vara sau toamna, când unele persoane mai merg aici, la un bar, unde sunt aparate de jocuri de noroc şi unde se cheltuie sume de bani. Un pensionar a pierdut într-o noapte 8 milioane lei vechi. Are o pensie de 1.000 lei. Era disperat omul. Vorbea singur”, spune agentul de pază.
La întoarcere, propunem celor doi poliţişti locali să intrăm şi prin celebrul cartier Fagi, unde locuiesc ţiganii care i-au înspăimântat o bună bucată de vreme pe angajaţii postului de poliţie, dar mai ales pe unii cetăţeni, cărora le-au furat recoltele sau pe care i-au agresat. Prin Fagi, linişte şi pace. Pare că toţi hibernează, în aşteptarea vremurilor mai calde și mai propice activităților pe-afară.
La postul de poliţie din comună, de asemenea hibernare. Era ora 23.
Despre activitatea Poliţiei Locale din Vânători-Neamţ şi despre problemele create de ţigani a vorbit Vasile Săvoiu, şeful Poliţiei Locale: ”Poliţia Locală execută patrulări de zi şi de noapte, dar mai organizează acţiuni, fie numai cu lucrători ai Poliţiei Locale, fie şi cu lucrători ai postului de poliţie din comună. La aceste acţiuni suntem sprijiniţi şi de domnul comisar şef Nicolae Preda, de la Secţia nr. 4 din Târgu Neamţ. În ultima perioadă, am făcut şi o evidenţă a rromilor din comună, câţi membri are fiecare familie şi unde locuieşte. Cu sprijinul doamnei primar, am realizat şi această evidenţă. De asemenea, avem și o evidenţă a căruţelor deţinute de rromi şi i-am obligat să-şi pună numere la căruţe. În acţiunile noastre de patrulare, includem şi şcolile, casele izolate, casele unde locuiesc bătrâni sau femei singure. E adevărat că, pe timpul verii şi toamna, avem probleme cu unii rromi. Toamna se fac cele mai multe dosare pentru furturi de pe ogoare şi le predăm postului de poliţie din comună. Raportat la anii trecuţi, s-au mai redus furturile de pe câmpurile agricole. Referitor la furturile de câmp, vă pot spune că nu suntem ajutaţi de cetăţeni. Şi vă dau şi un exemplu. Într-o noapte, au fost distruse şase loturi de culturi, de căruţele unor rromi din Fagi. Doar şase plângeri au fost depuse la poliţie. O altă problemă sunt caii rromilor, care calcă culturile agricole sau merg pe şosea pe timpul nopţii. Sunt un adevărat pericol public pentru şoferi. Proprietarii acestor cai au fost sancţionaţi contravenţional. Dar mai mult nu ai ce le face! Un rrom are amenzi în valoare de 300 milioane lei vechi. Ce-i poţi face? Îmi râde în nas şi îmi spune aşa: «Cine mi-a dat amenda acela să o plătească!» Trebuie schimbată legislaţia, dar nu e voinţă politică”.
Vasile Săvoiu este de părere că un sistem de monitorizare video pe străzile din comună ar fi benefic: ”Ştiu că este de mulţi ani interes din partea primăriei, de a achiziţiona acest sistem de monitorizare video, dar e vorba şi de bani. Poate de aceea s-a întârziat”. (Ciprian Traian STURZU)