”În următoarea perioadă, vom notifica firmele care refuză să dea date și, în caz de neconformare, vom aplica și amenzi”

pietricica turism

• interviu cu Claudiu Harabagiu-Leporda, directorul executiv al Direcţiei Regionale de Statistică Neamț

– Teoretic, statistica ar trebui să se afle în spatele tuturor deciziilor care se iau, la nivel administrativ, social, economic, juridic, chiar politic. Este așa și în realitate?

– Statistica este o știință bazată pe calculul probabilităților. Ca oricare altă știință, statistica urmărește cunoașterea, mai precis cunoașterea cantitativă, a fenomenelor și procesele de tip colectiv și a legilor care guvernează manifestarea lor. Importanța statisticii a crescut enorm de mult în ultima perioadă, devenind, să spunem, un limbaj comun pentru aproape toate domeniile cunoașterii științifice, de la științele naturii și până la cele socio-umane. Dar limbajul statisticii tinde să fie unul uzual, nu doar rezervat cunoașterii științifice. Devine uzual tocmai pentru că oferă o cantitate de cunoaștere validă, de calitate, care este utilă în luarea unor decizii eficiente. Trăim în secolul ”big data” și al modelelor de predicție statistică. Altfel spus, dacă statistica nu ar fi atât de utilă, în mod real, în luarea deciziilor, nimeni nu ar mai cheltui atâtea resurse pentru colectarea, procesarea și interpretarea datelor statistice.

Din experiența proprie, lucrând permanent cu beneficiarii de date statistice, înclin să cred că tendința de a fundamenta și lua decizii în baza analizelor statistice este în creștere și în Neamț. Se fac strategii, se fac proiecte la nivel administrativ care au la bază date statistice.

Din păcate, nu de puține ori, observ o necorelare între datele statistice și priorități sau decizii. Uneori, am sentimentul că deciziile sunt luate înainte, iar datele și analizele statistice vin să argumenteze acele decizii.

Și mai există o mare problemă: lipsa specialiștilor în domeniul statistic. Degeaba colectezi date, degeaba ai acces la statistici dacă nu ai oameni pregătiți să le analizeze și să le interpreteze.

– Ce este statistica în județul Neamț?

– Trebuie făcută o distincţie între statisticile oficiale şi alte statistici publice. Statisticile oficiale sunt cele elaborate şi publicate conform unor acte normative statistice sau regulamente naţionaleşi/sau europene, pe domenii specifice, produse de autorităţile publice în conformitate cu prevederile legale. În România, legea care reglementează organizarea și funcționarea statisticii oficiale este Legea nr. 226/2009. În județul Neamț, statistica oficială este reprezentată de Direcția Regională de Statistică Neamț, instituție aflată în subordinea Institutului Național de Statistică, principalul producător de statistici oficiale și coordonatorul întregului sistem statistic național.

* ”De anul viitor, datele se vor colecta integral pe tablete”

– Cum decurge, practic, activitatea de culegere a datelor? Cum se procesează, cum se compară și cu ce, cum se diseminează?

– În primul rând, trebuie făcută precizarea că toate lucrările statistice oficiale sunt cuprinse în Programul Statistic Național Anual, aprobat prin hotărâre de guvern. Acest program este instrumentul de bază prin care INS este autorizat să culeagă, să stocheze, să proceseze și să disemineze date statistice oficiale și cuprinde informații privind cercetările statistice, lucrările de analiză și publicațiile statistice. Fiecare direcție teritorială are în responsabilitate culegerea și prelucrarea datelor statistice din unitatea administrativ-teritorială în care funcționează.

Când vorbim de colectarea datelor, utilizăm două principale metode de colectare: interviu, cu operatori de teren, pentru cercetările în gospodăriile populației, și prin auto-înregistrare, pentru cercetările care au ca respondenți persoane juridice.

În mod practic, primim de la INS, pentru fiecare cercetare statistică, un eșantion cu unitățile statistice supuse observării statistice. Eșantionul de unități statistice este împărțit de responsabilul lucrării celorlalți statisticieni sau operatorilor de teren. Aceștia identifică și contactează respondenții, îi informează cu privire la includerea lor în eșantionul cercetării și le transmit chestionarul și instrucțiunile de completare (în situația de auto-înregistrare) sau stabilesc o vizită (pentru interviu).

Trebuie precizat că, în cazul colectării statistice pentru persoane juridice, aceștia au posibilitatea, pentru cele mai multe din chestionare, să le completeze online, pe portalul eSOP. Totodată, la o parte din cercetările statistice desfășurate în gospodăriile populației, începând din acest an, colectarea se face pe tabletă în 14 din cele 20 de centre de colectare și, cel mai probabil, începând de anul viitor, se vor colecta date integral pe tablete.

Trecerea la metodele moderne de colectare asistate de computer va determina, evident, o mai mare eficiență în prelucrarea datelor.

Procesarea datelor presupune, în primul rând, introducerea datelor colectate pe hârtie. Apoi se fac o serie de verificări ale calității datelor: completarea integrală a chestionarului, corectitudinea, relațiile dintre anumite variabile sau limite ale acestora, eliminarea unor erori de rutină etc. Totodată, se verifică datele în comparație cu cele anterioare sau cu date din surse administrative, situație în care, dacă există discrepanțe, se cer precizări sau explicații suplimentare de la respondenți. După finalizarea acestei etape, datele individuale sunt transmise la INS, unde mai trec printr-o serie de verificări de calitate și se validează. Ulterior, se calculează indicatori primari și derivați care se publică – se diseminează – prin intermediul comunicatelor de presă, al publicațiilor statistice sau în baza de date online TEMPO.

Ca idee, pentru anul 2019, DRS Neamț trebuie să colecteze și să prelucreze date pentru 105 cercetări statistice. Și, pentru că tot am menționat anterior de eșantioane, pe lângă activitatea de colectare și prelucrare a datelor, DRS Neamț realizează și activități legate de îmbunătățirea calității bazelor de date din care se extrag aceste eșantioane, cum ar fi registrul statistic al întreprinderilor, care este baza de eșantionare pentru cercetările statistice în domeniul economic).

– Este aceeași metodologie în a culege datele pentru toate domeniile? Și pentru agricultură, și pentru sănătate sau turism, de exemplu?

– Fiecare cercetare statistică are o metodologie de cercetare proprie, în care sunt prezentate informații privind cadrul legal, descrierea cercetării statistice, eşantionul, organizarea culegerii şi prelucrarea datelor, prezentarea şi utilizarea rezultatelor. Aceste metodologii sunt aprobate prin ordin al președintelui INS, sunt în acord cu cele utilizate de toate țările din spațiul comunitar și sunt aprobate de Eurostat. Metodologia comună asigură comparabilitatea indicatorilor statistici (în timp și spațial) și transformă statistica într-un instrument foarte eficient și puternic de măsurare a performanțelor, fie că ele sunt guvernamentale, administrative, economice, etc. Din punctul meu de vedere, metodologia este dicționarul, harta cercetării… fără acest document nu numai că nu putem ”citi” corect datele statistice, ci acestea își pierd orice valoare. Și conduc la aprecieri eronate.

Abundă în spațiul public de date statistice, grafice, analize, sondaje care prezintă astfel de date.

Am să vă spun drept, și sfatuiesc pe oricine dorește să ia decizii sau chiar să se informeze corect, să ignore orice statistici care nu prezintă un minim de informații metodologice.

* ”Toți avem nevoie de date statistice”

– Câți oameni lucrează la asta?

– În acest moment, suntem 28 de salariați în cadrul direcției. Dacă mă întrebați pe mine, prea puțini în raport cu volumul și complexitatea muncii. Problema este alta: statisticienii se formează în timp. Au tot ieșit colegi la pensie și mai urmează, iar în ultimii ani fie au fost blocate posturile, fie s-au redus. Această situație a afectat schimbul de generații. Uneori mai solicităm sprijin specialiștilor care au ieșit la pensie, sprijin benevol. Lucrăm într-un domeniu în care cea mai valoroasă resursă sunt oamenii. Nu este un domeniu exagerat de greu și inaccesibil, dar necesită multă atenție, multă răbdare și, mai ales, capacitatea de a învăța, de a acumula și folosi cunoștințe interdisciplinare. Culegem date privind multe domenii, pe care trebuie să le cunoști, să cunoști legislația, modul de funcționare. Cum am putea aprecia corectitudinea unor raportări statistice din domeniul economic dacă nu am ști contabilitate, fiscalitate sau legislația muncii? Dacă nu am fi la curent cu toate modificările legislative? Și acest lucru este valabil pentru toate domeniile – administrație, sănătate, învățământ, turism, cultură.

– Cine are nevoie de datele statistice?

– Dionisie Pop Marțian, primul director al Oficiului Central al Statisticii din România, spunea că ”statistica este, pentru cei care o posedă, o prețioasă avere națională… Statistica este singurul tărâm sigur pe care un guvern prevăzător trebuie să-și întemeieze rațiunea reformelor sale”. Așadar, începând de la guvern, autorități publice centrale și locale, oameni de afaceri, organizații neguvernamentale, persoane fizice, toți avem nevoie de date statistice.

– Vi se cer statistici sau le oferiți? Cui?

– Dacă vorbim de datele statistice rezultate din cercetările cuprinse în programul statistic național anual, acestea sunt oferite publicului, fie în publicații statistice, fie prin intermediul bazelor de date online (TEMPO, Edemos). Conform programului statistic național, DRS Neamț realizează și oferă publicului Buletinul statistic lunar al județului Neamț, care conține indicatori pe termen scurt, și Anuarul statistic al județului Neamț, publicație de sinteză, cu date anuale. În plus, datorită interesului arătat la nivelul autorităților publice locale, dar nu numai, mai realizăm, anual, și Breviarul turistic al județului Neamț. La cererea expresă a utilizatorilor de date statistice, putem realiza și alte lucrări în baza datelor colectate, cu respectarea confidențialității datelor.

– Care sunt domeniile de interes pentru publicul larg?

– Am realizat o statistică pentru anul 2018 cu privire la cererile de date și aproape 40% din cererile de date vizau indicele prețului de consum sau rata inflației. IPC-ul este utilizat pentru actualizarea prețurilor, reevaluarea unor bunuri, actualizarea unor drepturi bănești. Alte date statistice solicitate: populație – structură, evoluție, mișcare demografică -, forța de muncă, turism, statistica întreprinderilor, statistică teritorială, producție industrială etc. Multe din datele cerute sunt utilizate pentru actualizarea sau întocmirea unor strategii, pentru fundamentarea unor proiecte cu fonduri europene.

– Public ”de nișă” aveți?

– De nișă? Utilizatorii de date statistice sunt din toate domeniile și solicită date din diverse motive, fie practice, fie pentru strategii sau cercetare. Am avut solicitări de date statistice pe care am putea să le numim ”istorice”, date prezente în caietele statistice din perioada 1950-1980, date utilizate în cercetare și învățământ – lucrări de doctorat sau mastere. Dacă aș avea mai mult timp la dispoziție, și eu aș aloca mai mult timp analizei acestor date. Mărturisesc că astfel de cereri le tratez cu foarte mult entuziasm.

* ”Suntem statisticieni, nu am vrea să fim și agenți constatatori”

– Cât de facil este să adunați toate aceste date? Este obligatoriu să vi se răspundă când le solicitați?

– Din păcate, a devenit foarte dificil de colectat date. Și da, conform legii 226/2009, art. 25, furnizorii de date sunt obligați să transmită, în mod gratuit, datele solicitate. Iar datele transmise trebuie să fie corecte, complete și transmise în termen. Sunt două aspecte esențiale: transmiterea datelor și calitatea acestora.

În ultima perioadă, foarte mulți agenți economici refuză să ofere datele solicitate, încălcând astfel o obligație legală, deși, de multe ori, datele solicitate nici nu au un volum foarte ridicat. Colegii mei duc discuții îndelungi pentru a-i convinge să se conformeze, timp în care ar putea deja să transmită datele solicitate. În mod ironic, nu de puține ori, cei care refuză să răspundă ajung să solicite date statistice pentru fundamentarea planurilor de afaceri sau ale diverselor proiecte.

Și în privința calității datelor transmise sunt probleme, în sensul că nu reflectă corect realitatea. Desigur, în anumite situații, noi comparăm datele primite cu cele din alte surse administrative sau cu date anterioare și solicităm precizări dacă descoperim discrepanțe. Există și situații în care datele nu se pot verifica. Și toate acestea se reflectă în calitatea datelor statistice ce sunt diseminate. Avem situații când autorități publice locale solicită date statistice pentru diverse proiecte, apoi reclamă că nu sunt conforme cu realitatea. Și noi le arătăm chestionarul cu datele transmise sub semnătură…

– Ce riscă cine nu cooperează?

– Conform legii, refuzul explicit al furnizorilor de date constituie contravenție și se sancționează cu amendă cuprinsă între 10.000 și 100.000 lei. Nici eu, nici colegii mei nu suntem adepții aplicării acestei metode, destul de dure, de constrângere. Suntem statisticieni și nu am vrea să fim și agenți constatatori. Cu toate acestea, refuzurile pe care le primim, unele foarte agresive, ne-au determinat să luăm în considerare și această măsură. Din acest motiv, în următoarea perioadă, vom transmite notificări firmelor care refuză să dea date și, în caz de neconformare, vom aplica și amenzi.

– va urma –

Dana OSTAHIE

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.