Nemțenii - tot mai puțini și tot mai bătrâni

• interviu cu Claudiu Harabagiu-Leporda, directorul executiv al Direcţiei Regionale de Statistică Neamț

– Datele statistice au relevanță și pentru momentul la care au fost culese, dar, mai ales, în studiile comparative. Cine urmărește în timp evoluția sau involuția acestora? Cine trage sau ar trebui să tragă concluziile?

– Statistica oficială este statistică descriptivă. Rolul nostru este de a pune la dispoziție utilizatorilor date statistice, atât sub forma seriilor de timp, cât și agregate după diferite criterii. Concluziile le trag beneficiarii datelor, în domeniul lor de activitate și competență, fie că sunt beneficiari publici sau privați.

* ”Din 2001, sporul natural nu a mai înregistrat valori pozitive”

– Pornind de la experiența acumulată în acest domeniu și de la statisticile oficiale, care ar fi, în acest moment, principala problemă a județului Neamț?

– Eu cred că una din cele mai mari probleme ale județului este cea a scăderii populației. Dacă vă uitați puțin pe seria de timp a sporului natural, veți observa că, din 2001, sporul natural nu a mai înregistrat valori pozitive. În plus, suntem un județ ”fruntaș” și la migrație.

În ultimii 7 ani, populația rezidentă a scăzut cu peste 20.000 de persoane. Și va continua să scadă. Conform proiectării noastre, dacă e să luăm în calcul o variantă medie de proiectare, populația se va reduce până în anul 2060 cu peste 30%.

Și mai este și o problemă, legată de structura populației. Pe fondul menţinerii unor valori scăzute ale natalităţii şi fertilităţii, precum şi al migrării populaţiei apte de muncă, structura pe grupe mari de vârstă a populaţiei va continua să se modifice, în sensul reducerii ponderii populaţiei adulte, în paralel cu creşterea ponderii populaţiei vârstnice. Practic, este un fenomen accelerat de îmbătrânire a populației.

Acest dezechilibru demografic e un bulgăre de zăpadă: scăderea populației afectează economia județului – lipsa forței de muncă, a consumului etc. – și, automat, nivelul de trai, ceea ce determină o intensificare a fenomenului migratoriu. Și, dacă observați, datele se corelează: agenții economici se plâng de lipsa forței de muncă, avem salariul mediu brut și net printre cele mai mici din țară, o pondere importantă a populație lucrează în domeniul agricol și cea mai mare cifră de afaceri se realizează în activități de comerț, deci economie de consum. E clar că soluția stopării acestui fenomen o reprezintă dezvoltarea economică, o dezvoltare sustenabilă.

– Cei care pot lua măsuri de prevenire sau reparare, ca să nu se ajungă la punctul critic, au fost înștiințați? Ați fost solicitați, ca instituție, să participați la elaborarea unei strategii sau a unui plan pe termen mediu și lung?

– Noi prezentăm analizele statistice pe care le facem. De exemplu, analiza privind situația demografică am prezentat-o în cadrul Comisiei de dialog social care funcționează la nivelul Instituției Prefectului.

Când suntem solicitați, răspundem pozitiv, desigur, păstrând limitele competenței noastre. Venim cu datele, facem interpretarea statistică, oferim asistență metodologică în privința înțelegerii indicatorilor utilizați. Facem parte din Comitetul Regional pentru elaborarea Planului de Dezvoltare Regională Nord-Est, dar au fost multe situații când ne-am implicat în realizarea unor strategii locale sau instituționale, fără a avea obligatoriu o calitate oficială. Și e normal să o facem: în primul rând, e o modalitate perfectă de a promova cultura statistică, de a ne îndeplini obiectivele instituționale. Deopotrivă, dorim să punem și noi umărul la dezvoltarea județului în care trăim.

* ”Mi-am propus că invit licee la o colaborare”

– Cum este relația cu INS? Simplă subordonare?

– Conform legii, direcțiile teritoriale de statistică se află în subordinea Institutului Național de Statistică. Relația funcțională este, însă, mult mai complexă, având în vedere specificul profesional al activității noastre. Facem parte toți dintr-un mecanism numit statistica oficială, iar relația este de dependență reciprocă. Și, pentru că obiectul activității noastre este statistica, există o colaborare și o consultare permanentă între direcțiile teritoriale și INS.

– În plan județean, vă mai subordonați cuiva?

– Pentru că suntem instituție deconcentrată, conform legii 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului, ne aflăm în subordinea prefectului.

– Cum este colaborarea cu celelalte instituții?

– Avem o colaborare foarte bună cu toate instituțiile, atât în ceea ce privește colectarea datelor, cât și furnizarea de date statistice. Avem o colaborare foarte bună cu Instituția Prefectului și asta pentru că am derulat și derulăm multe activități comune și am găsit tot timpul un sprijin puternic în derularea activităților noastre de anvergură, cum au fost recensămintele.

Și, dacă tot vorbim de colaborări, anul trecut am primit vizita unei clase de elevi de la un liceu cu profil economic. Și am stat o oră de vorbă, despre statistica oficială, despre cercetări statistice, despre indicatorii statistici… Au fost foarte receptivi și interesați. Motiv pentru care mi-am propus anul acesta să invit și alte licee la o astfel de colaborare. Este o modalitate foarte bună de promovare a culturii statistice…

* ”Statistica este o oglindă, destul de fidelă, a guvernării”

– Vorbiți, pe scurt, despre Anuarul statistic al județului Neamț, ediția 2018.

– Anuarul statistic al județului Neamț este cea mai importantă lucrare statistică de sinteză pe care o realizează DRS Neamț. Atât cititorul obișnuit, cât și specialistul, analistul și cercetătorul găsesc în paginile Anuarului date statistice relevante, acoperind aproape toată gama de domenii economice și sociale, începând cu cele referitoare la structurile geografice și administrativ-teritoriale, continuând cu aspectele legate de populație, forță de muncă și, evident, cu altele, de interes major în momentul de față – condițiile de viață ale populației, accesul la servicii de educație și sănătate și alte domenii din sfera vieții sociale. Desigur, la fel de importantă este și ilustrarea, prin cifre statistice, a stării de fapt și a evoluției fenomenelor economice aferente domeniilor: prețuri, investiții, agricultură și silvicultură, industrie și construcții, transporturi, comerț etc.

Interpretarea corectă a indicatorilor și conținutului datelor statistice este înlesnită prin informații sub formă de metadate și explicații metodologice de natură să faciliteze relația între un număr statistic și dimensiunea procesului și fenomenului pe care îl reprezintă.

– În acest context, îmi puteți spune dacă statistica este politică sau apolitică?

– Primul principiul al statisticii oficiale este cel al independenței profesionale, principiu care spune că statisticile trebuie dezvoltate, elaborate şi difuzate într-un mod independent, în lipsa oricărei presiuni din partea unor grupuri politice sau de interese. Sau din partea autorităţilor, naţionale sau comunitare. Un alt principiu este cel al fiabilității, prin care statisticile trebuie să măsoare, cât mai fidel, mai exact şi mai cuprinzător posibil, realitatea pe care sunt menite să o reprezinte şi presupun utilizarea unor criterii ştiinţifice de selectare a surselor, a metodelor şi a procedurilor. Aceste două principii transmit un mesaj simplu: statistica se face după criterii științifice, nu după orientări politice.

Statistica rămâne statistică, indiferent cine este la putere.

Am să vă mai spun încă două principii: imparțialitatea și obiectivitatea. Sunt principii care garantează că statistica oficială asigură egalitatea de tratament și utilizează standarde profesionale și etice. Totodată, principiul confidențialității garantează tuturor respondenților că datele vor fi utilizate exclusiv pentru prelucrarea statistică.

Și, dacă, în înțelesul cel mai larg, politica înseamnă știința și arta de a guverna un stat, statistica oficială este o oglindă, destul de fidelă, a guvernării. O oglindă la care are acces toată lumea.

Dana OSTAHIE