PSD ne arde la buzunare!

Guvernarea PSD a reușit “performanța” de a-și pierde complet încrederea pe plan internațional.
Rezultatul? Investitorii se retrag, se pierd locuri de muncă iar datoria publică explodează.

Lipsa de credibilitate a PSD îi costă enorm pe români chiar dacă, la o privire superficială, s-ar putea spune că încrederea sau lipsa de încredere într-un Guvern nu influențează mersul economiei. Dar, chiar și la nivelul relațiilor personale, încrederea este totul! Exact la fel funcționează lucrurile și la nivel internațional unde încrederea este cel mai important bun: se câștigă greu și se pierde foarte ușor. Iar PSD, Guvernele pe care le-a dat României în ultimii ani și majoritatea parlamentară PSD-ALDE au reușit, prin deciziile lor controversate, să dinamiteze încrederea UE ca instituție, a celor 27 de state membre dar și a partenerilor tradiționali precum Statele Unite ale Americii. Efectele sunt foarte simple și măsurabile.

De ce justiție?

Când singura preocupare a unui Guvern este cum să își scape propriii corupți și cum să strecoare amnistia și grațierea pe ordinea de zi a Executivului, se declanșează o reacție în lanț.

Să luăm doar ultimul exemplu. La începutul lunii aprilie, în preziua unei ședințe a Guvernului Dăncilă, apare public informația că este iminentă adoptarea ordonanței de urgență pentru aministie și grațiere care să îi facă scăpați pe Liviu Dragnea și alți membri importanți ai PSD. Imediat, prim-vicepreședintele Comisiei Europene Frans Timmermans transmite Guvernului Dăncilă că o astfel de ordonanță “va obliga Comisia să reacționeze”. Ambasadele a 12 state dau dovadă de o mobilizare fără precedent și transmit Guvernului o scrisoare în care îi cer “să se abțină de la modificări care ar putea slăbi statul de drept și capacitatea României de a lupta împotriva corupției”.

Aceste semnale venite de la partenerii democratici ai României sunt auzite și de investitori. Nimeni nu își riscă banii într-o țară în care se dau legi și ordonanțe arbitrare, menite să salveze un grup de oameni. Justiția corectă și liberă este garanția că banii lor nu sunt în pericol. Iar când nu se mai fac investiții, nu mai apar nici locuri de muncă, se pierd cele existente deja și zeci de mii de familii au de suferit. Este o reacție în lanț!

Avertisment de la marile companii

Guvernul PSD nu îi sperie doar pe potențialii investitori din România. Lipsa completă de preocupare a Guvernelor PSD față de infrastructura rutieră a făcut ca unul dintre cei mai mari investitori din România, Compania Ford, cu peste 4000 de angajați, să transmită un avertisment tranșant la adresa Guvernului de la București. ”Am investit 1,5 miliarde de euro în fabrica de la Craiova. Vom analiza exact ceea ce fac autoritățile române în materie de infrastructură, după care vom decide cum și unde ne vom investi banii”, a spus recent președintele Ford România, Ian Pearson. El a explicat că lipsa unei autostrăzi până la granița cu Ungaria costă timp și bani. În aceeași situație se află și constructorul Dacia de la Mioveni care angajează peste 17.000 de oameni. Lipsa unei autostrăzi până la granița cu Ungaria i-a făcut chiar pe salariații companiei să organizeze un miting prin care să ceară Guvernului urgentarea construcției. “Se pare că Guvernul nu înţelege că prioritatea României este păstrarea locurilor de muncă şi că există riscul ca după 2020 cea mai mare companie auto din România să plece efectiv de aici”, au declarat reprezentanții salariaților de la Dacia Mioveni. Zece milioane de euro anual pierde Dacia Mioveni în lipsa autostrăzilor.

Vechea neîmplinire: intrarea în Schengen

Asaltul constant al Guvernelor PSD asupra justiției și preocuparea exclusivă a acestora de a își face corupții scăpați a condus și la ratarea repetată a unuia dintre cele mai importante obiective ale României: primirea în spațiul Schengen. De două ori, până acum statele membre ale UE au refuzat României chiar și intrarea parțială, cu aeroporturile și porturile maritime, în Schengen.

Decizia privind intrarea României în Schengen trebuie luată prin decizia unanimă a statelor membre. România nu a reușit să adune această unanimitate până acum, deși, în mod repetat, i s-a transmis că respectă toate criteriile tehnice. Adică granițele sunt securizate iar interconectarea sistemelor polițienești realizată. Criteriul politic este cel care ține România departe de Schengen. România are cea mai mare frontieră a Uniunii Europene iar statele membre vor garanții că aceasta este bine păzită. Slăbirea luptei împotriva corupției și asaltul constant asupra justiției în România nu dă suficiente garanții statelor membre UE. Cu alte cuvinte, din cauza Guvernelor PSD, statele membre Schengen ne transmit că nu au încredere că România poate păzi frontiera UE. Odată acceptată în Schengen, oricine și orice ar intra prin granița de est a României ar putea ajunge, fără niciun control la frontieră, până în cele 22 de state membre Schengen.

Neintegrarea în Schengen are puternice efecte economice. Dincolo de disconfortul cetățenilor români pentru care formalitățile de graniță durează mai mult, faptul că România nu este în Schengen îi afectează pe transportatorii din România și, implicit, pe importatori și exportatori. Ei sunt cei care pierd sute de milioane de euro prin creșterea costurilor de transport.

Împrumuturi plătite de viitoarele generații

O serie de decizii economice dezastruoase luate de Guvernele PSD în ultimii ani au condus la pierderea credibilității României pe piețele financiare. Obligat să se împrumute pentru a acoperi deficitul național, Guvernul PSD a apelat la piețele internaționale la sfârșitul lunii martie. Astfel, Guvernul Dăncilă a împrumutat 3 miliarde de euro la cea mai mare dobândă din istorie: 2,2 miliarde de euro. România va trebui să plătească 5,2 miliarde de euro pentru acest împrumut, în 30 de ani. “Este un credit pe care vor trebui să îl plătească copiii de acum, luat pentru cheltuieli curente ale Guvernului: pensii, salarii și alte cheltuieli uzuale. Nu se construiesc autostrăzi cu acești bani sau alte proiecte de infrastructură care ar putea să genereze bani. Sunt bani care nu fac alți bani”, spun analiștii economici.