După ce a pierdut funcția de director-manager al Complexului Muzeal Județean Neamț, în urma unei evaluări rapide și precoce, Iulian Ghercă a bătut la porțile justiției. În primă fază, a avut câștig de cauză, în sensul că Tribunalul Neamț l-a repus în funcție, în ziua de 29 martie 2018, instanța stabilind anularea evaluării și acordarea remunerației aferente perioadei scurse până la data repunerii efective pe funcție. La Curtea de Apel Bacău, sentința de la Neamț a fost casată și rapoartele de evaluare menținute. Tocmai conținutul acestor rapoarte, întocmite de fiecare evaluator în parte și contestate punctual, sunt relevante în privința modului în care se poate schimba, absolut legal şi aparent incontestabil, conducerea unei instituții. Chestiune de voință…
* ”Sancţiunea pentru nemotivarea actului administrativ nu poate fi decât anularea”
Iulian Ghercă a fost numit în funcţia de director-manager al Complexului Muzeal Judeţean Neamţ, începând cu data de 25 august 2016, pentru o perioadă de 5 ani, fiind încheiat în acest sens un contract cu Consiliul Judeţean. În perioada 20-26 aprilie 2017, a avut loc prima evaluare a managementului Complexului Muzeal Judeţean Neamţ, în baza raportului de activitate întocmit pentru perioada de management cuprinsă între 25.08.2016 – 31.12.2016, nota finală fiind 6,47 şi calificativul ”satisfăcător”.
În sentinţa Curţii de Apel Bacău, care cuprinde generos opinia ambelor părţi aflate în faţa instanţei, se face vorbire, pe câteva pagini, despre argumentele aduse de Iulian Ghercă împotriva fiecărui raport de evaluare. Cu valoare de exemplu, am selectat doar câteva aspecte: ”Raport al Evaluatorului – L.C.D. – vicepreşedinte al Consiliului judeţean Neamţ – preşedinte al comisiei de evaluare nu conţine nicio motivare a depunctării, ci doar la unele puncte sunt anumite comentarii care nu au nimic în comun cu realitatea, situaţie ilustrată prin punctajele acordate la: punctul A. (cu 6 subpuncte); La punctul A4. 0,15 dintr-un maxim de 0,25, trecându-se la comentarii: «Nu s-a prezentat în Raport». Acest comentariu este făcut în condiţiile în care în Raportul de activitate sunt prezentate 11 măsuri luate pentru cunoaşterea categoriile de beneficiari La punctul A5. Grupuri ţintă ale activităţilor instituţiei – este comentariul «Nu s-au identificat analize» şi s-a acordat din nou din maxim 0,25 un punctaj de 0,15. 10 Punctul A6. Profilul beneficiarului actual arată acelaşi comentariu «Nu s-a prezentat în Raport», deşi în raport există 6 categorii de profil al beneficiarului. Totuşi în acest caz există o diferenţă de notare 0,15 pentru raport şi 0,10 pentru interviu, dintr-un maxim de 0,25. Nu se poate vorbi de nicio motivare a punctajului acordat ci doar de unele comentarii subiective, lipsite de adevăr şi logică”.
Iulian Ghercă nu a criticat doar lipsa de motivare a punctajelor acordate la fiecare categorie, ci şi componenţa comisiei de evaluare, însă obiecţiunile sale nu au fost reţinute, întrucât instanţa a constatat că ”dl. G.M. este titularul unei diplome de studii aprofundate în specializarea izvoarele istoriei antice şi medievale şi licenţiat în istorie; de asemenea d-na P.E. este inspector de specialitate disciplina istorie, inspector management şi evaluare instituţională – ceea ce conduce la concluzia respectării prevederilor art. 16 din OUG”.
Aspectul care a avut greutate în faţa Tribunalului Neamţ, instanţa care a dispus repunerea lui Iulian Ghercă în funcţie, rezidă în legalitatea şi temeinicia măsurii, respectiv asupra respectării limitelor dintre puterea discreţionară şi arbitrariu: ”Aşa cum a decis Curtea Europeană de Justiţie, amploarea şi detalierea motivării depind de natura actului adoptat, iar cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească motivarea depind de circumstanţele fiecărui caz, o motivare insuficientă sau greşită este considerată a fi echivalentă cu o lipsă a motivării actelor. Mai mult, insuficienţa motivării sau nemotivarea atrage nulitatea sau nevalabilitatea actelor comunitare (cauza C-41/1969). În concordanţă cu legislaţia europeană, actul normativ în temeiul căruia s-a efectuat evaluarea a reclamantului, OUG nr.189/2008-art 41, precizează, în mod expres obligaţia evaluatorilor de a motiva raportul. Tribunalul a reţinut că rapoartele de evaluare sunt nemotivate, iar sancţiunea pentru nemotivarea actului administrativ nu poate fi decât anularea”.
* ”Instanţa nu poate analiza criticile persoanei evaluate, întrucât ar însemna a se substitui comisiei de evaluare”
La Curtea de Apel Bacău, însă, lucrurile au fost judecate diferit: ”Criticile pe care recurentul-reclamant le aduce rapoartelor de evaluare, cu privire la nemotivarea notelor acordate şi depunctarea sa, reprezintă, în fapt, critici asupra aprecierii pe care membrii comisiei au făcut-o asupra raportului de activitate prezentat şi a activităţii manageriale desfăşurate de către reclamant în ansamblul său. În această privinţă, instanţa arată că nu poate analiza criticile persoanei evaluate, întrucât acest fapt ar însemna a se substitui comisiei de evaluare. Persoana evaluată are deschisă calea acţiunii în instanţă, pentru a supune controlului judecătoresc legalitatea şi nu temeinicia procedurii de evaluare. Evaluarea managementului este atributul exclusiv al comisiei de evaluare, iar analizarea motivelor/ observaţiilor sau comentariilor pentru care membrii comisiei de evaluare au acordat sau nu punctajul maxim nu poate avea loc în cadrul prevăzut de art. 43 din O.U.G. nr.189/2008”.
Pe cale de consecinţă, fără a-şi propune să analizeze componenţa comisiei de evaluare şi motivarea acordării punctajului, nemaivorbind de faptul că perioada supusă evaluării a fost de doar 4 luni şi nu de un an întreg, instanţa a decis să admită recursul Consiliului Judeţean Neamţ şi să respingă recursul reclamantului. Decizia definitivă a fost pronunţată în ziua de 8 februarie 2019.
Peste 10 zile, Iulian Ghercă a formulat o cerere de revizuire, care a fost respinsă ca nefondată, iar un an mai târziu a înaintat, tot Curţii de Apel Bacău, o contestaţie în anulare.
”Cu privire la primul motiv al contestaţiei în anulare, referitor la nepronunţarea asupra motivului de recurs vizând neacordarea daunelor morale solicitate, curtea constată că acesta este vădit nefondat, din moment ce aceste despăgubiri aveau un caracter accesoriu, în raport de cererile principale privind anularea actelor administrative contestate şi repunerea în situaţia anterioară a reclamantului, cereri principale care au fost găsite ca fiind nefondate în urma judecării recursului formulat de către pârâţi şi nu se mai justifica analizarea acestui motiv de recurs al reclamantului”, a decis instanţa. ”În ceea ce priveşte cel de-al doilea motiv al contestaţiei, respectiv neanalizarea criticilor aduse de recurent la adresa nemotivării rapoartelor de evaluarea şi depunctarea sa, curtea constată că, prin recursul său, reclamantul a criticat considerentele sentinţei tribunalului, referitor la faptul că lipseşte actul prin care să se dispună încetarea contractului, că hotărârea Consiliului Judeţean atacată a fost emisă în timpul concediului medical, precum şi faptul că componenţa comisiei de evaluare nu a fost una legală; în ceea ce priveşte considerentele 3, privind nemotivarea rapoartelor de evaluare, reclamantul nu a formulat recurs, ci a arătat că instanţa de judecată, în mod legal şi temeinic, a constatat faptul că întreaga evaluare este anulabilă, întrucât actele administrative atacate nu sunt motivate. Mai mult de atât, în considerentele deciziei contestate se reţine că: «Analizând rapoartele întocmite de către membrii comisiei de evaluare (L.-C.D., E.P. şi G.G.), Curtea de apel constată, contrar primei instanţe, că acestea au fost întocmite cu respectarea prevederilor OUG nr. 189/2008, ale Ordinului 2799/2015 şi ale Regulamentului de organizare şi desfăşurare a evaluării managementului Complexului Muzeal Judeţean Neamţ, anexă la Dispoziţia Preşedintelui Consiliului Judeţean Neamţ nr. 137/13.03.2017, prevederi anterior menţionate. Nu poate fi reţinută o încălcare a acestor prevederi, în condiţiile în care evaluatorii sunt obligaţi la acordarea de note după dezbaterea şi analiza fiecărei etape a procesului de evaluare». (…) Criticile pe care recurentul-reclamant le aduce rapoartelor de evaluare, cu privire la nemotivarea notelor acordate şi depunctarea sa, reprezintă, în fapt, critici asupra aprecierii pe care membrii comisiei au făcut-o asupra raportului de activitate prezentat şi a activităţii manageriale desfăşurate de către reclamant în ansamblul său”.
Instanţa a apreciat, de asemenea, că acţiunea a fost o cale prin care contestatorul a urmărit ”rejudecarea recursului său ce a fost respins de instanţă” şi, în ziua de 3 aprilie 2019, a decis să respingă contestaţia ca nefondată.
După epuizarea tuturor căilor de atac existente în justiţia din România, lui Iulian Ghercă nu i-a mai rămas decât să se adreseze Curţii Europene a Drepturilor Omului: ”Nu am redactat acţiunea încă, nici nu m-am gândit asupra daunelor morale pe care pot să le solicit Statului Român, însă, cu siguranţă, voi promova o astfel de acţiune, după ce mă consult cu avocatul, pentru că intenţionez să merg până la capăt”.
Cristina MIRCEA