În Republica Moldova, puterea a fost preluată de o alianță între Partidul Socialiștilor, condus de Igor Dodon, președintele țării, de orientare pro-rusă, și blocul electoral ”ACUM Platforma DA și PAS”, el însuși o alianță între două partide pro-europene și antioligarhice, Partidul Acțiune și Solidaritate și Platforma Demnitate și Adevăr, în frunte cu Maia Sandu, acum prim-ministru. Asta e o tabără. Cealaltă îi are pe cei din Partidul Democrat și Vlad Plahotniuc, un adevărat oligarh, care a părăsit puterea la presiunile directe ale Rusiei, Statelor Unite și Uniunii Europene.
Despre situația actuală din Republica Moldova, dar și pașii care au condus aici, am discutat cu Valentina Ursu, ziarist cu experiență, care, din 2004, este la radio Europa Liberă Moldova.
* ”Cetățenii din Căușeni trăiesc cu frica să nu se rupă Moldova în două”
– În calitate de jurnalist, dar și de cetățean al Republicii Moldova, cum vedeți actuala situație politică din țară?
– Situația, deocamdată, rămâne incertă, dar speranțele oamenilor sunt mari față de cei care au preluat puterea, că vor fi capabili să aducă adevărata schimbare. Iar adevărata schimbare înseamnă, în primul rând, ca Moldova să scape de corupție, să scape de sărăcie, să reducă exodul cetățenilor către alte țări. Foarte mulți moldoveni au ales calea pribegiei, iar ei sunt o forță care ar fi putut să genereze aici profit, pentru că este o forță aptă și calificată de muncă. Vârsta medie în rândul celor care aleg străinătatea ar fi până în 50 de ani. Din acest punct de vedere, Republica Moldova a rămas cu o pătură de mijloc foarte subțiată. Au plecat profesori, continuă să plece brațe calificate, iar mulți antreprenori se plâng că nu găsesc oameni capabili să-și facă meseria.
– Ce spun moldovenii despre actuala situație? Sigur că ați luat pulsul oamenilor de rând…
– Când, acum o săptămână, democrații au cedat puterea, am mers la 100 de km de Chișinău și am discutat cu localnici din Căușeni, o localitate în imediata apropiere a regiunii separatiste transnistrene. Sigur, încă foarte mulți trăiesc cu teama că subiectul cu acele imagini video cu Dodon și Plahotniuc, cu referire la federalizare, ar putea fi real. Este adevărat că, de mulți ani, se discută că Igor Dodon ar fi acceptat această denumire, dar recent am avut un interviu cu Igor Dodon și l-am întrebat cât de serioasă a fost intenția ca el să propună un statut de federalizare pentru mediatori în formatul 5 plus 2. El insistă că, atât timp cât vor guverna cu cei din Blocul ACUM, subiectul federalizării nu se va regăsi pe agendă. Asta poate să ne bucure.
Pe de altă parte, am auzit că săptămâna viitoare revine la Chișinău Dmitri Kozak. Trebuie să vedem foarte clar care sunt intențiile emisarilor ruși, pentru că au participat și ei, alături de americani și europeni, la botezul acestei coaliții dintre PSRM și Blocul ACUM. La Căușeni, oamenii trăiesc cu frica să nu se rupă Republica Moldova în două. Maia Sandu a spus foarte clar că, despre federalizare, nici nu poate fi vorba. Alte temeri ar fi că în structurile statului mai rămân foarte mulți funcționari corupți. Teama multora este că va fi foarte greu să se scape de elementele corupte din structurile statului. Vom vedea. Așteptăm cele 100 de zile ale guvernării Sandu și , după asta, vom putea judeca la justa valoare, între ceea ce promit și ceea ce pot face.
– Cum vi se pare această alianță, între Igor Dodon și liderii Blocului ACUM, Maia Sandu și Andrei Năstase? Mulți spun că ar fi o alianță contra naturii. Dvs. cum o percepeți?
– E adevărat. Așa se zice, că ar fi actori politici de la extreme, unul de pe eșichierul politic de stânga și unul de pe dreapta. Socialiștii și Igor Dodon sunt considerați pro-ruși, iar cei din Blocul ACUM sunt considerați pro-europeni. Eu, și de la unii și de la alții, am înțeles că scopul lor a fost unul singur: să-i debarce de la putere pe democrați, în frunte cu Plahotniuc. Asta, practic, i-ar fi unit pe moment.
– Nu există, totuși, o dezamăgire în rândul electoratului Blocului ACUM, cu privire la această alianță? Întreb asta pentru că liderii Blocului ACUM au declarat de nenumărate ori că nu vor face alianțe.
– O să judece electoratul, dar eu, din ce am reușit să vorbesc cu cetățeni din Moldova profundă, cu cetățeni de la firul ierbii, aceștia spun că, inițial, chiar au fost speriați, apoi s-au temperat spiritele și le acordă această șansă, să ducă Republica Moldova pe calea cea dreaptă și spre Europa.
– Atunci cum vă explicați ruptura dintre Dodon și Plahotniuc? Din foști tovarăși, au ajuns dușmani.
– Surprinzător este faptul că se aștepta ca Plahotniuc să-l doboare pe Dodon. Iată că s-a întâmplat invers. Mulți spun că acest scenariu s-a întâmplat cu ajutorul Moscovei, dar și Plahotniuc a gafat foarte mult. Se cunoaște, din surse media de încredere, că el ar fi promis americanilor că se va retrage din politică și nu s-a ținut de cuvânt. A încercat să joace și cu rușii, și cu americanii. E posibil să se întâmple și acest lucru până la un anume moment, dar nu poți să prostești la nesfârșit două puteri. Ca să nu mai spunem că domnul Plahotniuc are foarte multe păcate pe interior. Cetățenii o să-l judece. Deja am auzit de la colegi de-ai lui de partid că vor să convoace, în cel mai scurt timp, un congres și cred că va veni altcineva în fruntea partidului. Asta înseamnă că și-au dat și ei seama că nu pot merge mai departe cu Plahotniuc.
(Interviul a avut loc înainte ca dl. Plahotniuc să anunțe că se retrage din fruntea Partidului Democrat – nota redacției)
* ”Moldova o văd mai aproape de România și Europa”
– În ce context se poate realiza federalizarea Republicii Moldova? Există acest risc?
– Eu cred că riscul a fost până acum. Nu știu de ce, dar vreau să cred că, de acum înainte, acest subiect va rămâne pe plan secund. Nu știu dacă se va regăsi în agenda actualei puteri, pentru că este un subiect sensibil. Pe de altă parte, trebuie să se vadă foarte clar cine susține regimul separatist. Că-l susțin rușii, este clar! Până acum l-au susținut inclusiv autoritățile de la Chișinău, pentru că așa se zicea: dacă s-ar instala un control adevărat la așa-zisa frontieră a administrației dintre Chișinău și Tiraspol, regiunea ar fi murit de mult. Dar contrabanda, zona gri, a convenit unui cerc restrâns de oameni, care a stăpânit puterea mai ales la Chișinău, care a fost în cârdășie cu anumite elemente de la Tiraspol.
– Unde vedeți Republica Moldova peste 5 sau 10 ani?
– În primul rând, mai aproape de România. L-aș cita pe un analist occidental, Vladimir Socor, care a dat un interviu Europei Libere. El zicea că e un semnal bun că autoritățile de la București încearcă să discute, pentru prima dată, și cu exponenții socialiștilor. Până acum, niciodată nu s-a întâmplat acest lucru, pentru că erau detestați, mai ales că Igor Dodon a acreditat ideea că vrea să interzică prin lege curentul unionist. Acum a venit consilierul prezidențial de la București și a discutat cu speaker-ul Zinaida Greceanîi. Să lăsăm să fie un dialog civilizat, să știm mai multe din culisele a ceea ce nu am cunoscut până acum, să vedem fața adevărată a socialiștilor și atunci va fi mai ușor să judecăm. Dar cred că Moldova se va apropia și mai mult de România, chiar și prin faptul că, odată și odată, trebuie să fie dat în exploatare gazoductul Iași-Chișinău – interconectarea energetică se va găsi pe agenda guvernamentală – și prin faptul că mulți tineri aleg să facă studiile în România. Văd multe conexiuni, umane în primul rând, dar și economice. Mărfurile moldovenești penetrează mult piața României și am înțeles că tot România e pe primul loc în a absorbi producția de dincoace de Prut. Văd Republica Moldova mai aproape de România și de Europa.
– Despre planul lui Vladimir Putin, de a realiza statul Novorusia, ce puteți spune? Mai ales că și Republica Moldova este inclusă în acest plan.
– Ridică multe semne de întrebare și chiar panică în rândul cetățenilor. Această ambiție imperială a rușilor o vedem din ce în ce mai prezentă. Inclusiv interesele rușilor în jurul Mării Negre. Dar există Ucraina. Există sprijinul occidental pentru Ucraina, să nu o lase în brațele Rusiei. Și, dacă se conjugă eforturile Chișinăului și Kievului, ar putea să mai reducă din ambițiile lui Vladimir Putin. Dar și cu ajutorul SUA și UE, mai ales că, recent, sancțiunile împotriva Rusiei au fost prelungite. L-am auzit pe Putin, la recenta conferință de presă, cu jumătate de voce, că ar vrea să îmbunătățească relațiiile cu Occidentul. Poate în al 12-lea ceas, rațiunea biruie.
– Cum vi s-a părut reacția României vizavi de situația politică din Republica Moldova?
– Eu cred că dosarul Republicii Moldova nu este cunoscut 100% de autoritățile din România. Asta ne doare. Cunosc unele opinii ale oficialilor de la București, care spun că prioritățile sunt relația cu Germania și SUA, iar, când îi întrebi ce se întâmplă dincoace de Prut, vorbesc pe bâjbâite. Totuși, ar trebui să ne cunoaștem mai bine unii pe alții. Mi-aș dori ca, la Ministerul de Externe de la București, să existe persoane care chiar au interes pentru ce se întâmplă în Republica Moldova. De ani de zile aud că România rămâne principalul avocat al Republicii Moldova pe calea euro-integrării și Moldova ar putea prelua acquis-ul comunitar. Dar parcă e puțin. Și e prea multă demagogie atunci când se vorbește de cooperarea moldo-română. Vreau mai multe investiții românești în Moldova, vreau mai multe proiecte comune, care să ajute cetățenii să se cunoască unii pe alții.
În schimb, foarte salutară e ideea cu reconstrucția grădinițelor cu bani oferiți de Guvernul României. A avut un impact foarte mare. S-au alocat bani și pentru cultură, pentru Muzeul Național, pentru teatrul de la Cahul. Schimbul acesta de experiență culturală nu e mult, dar e bine că se alocă asistență financiară în cultură și educație.
Ciprian Traian STURZU
