Recent, pe contul său de socializare, Ionel Arsene anunța că au trecut trei ani de când a preluat conducerea Consiliului Județean Neamț și că, de atunci, este în slujba comunității nemțene. Mesajul, confecționat să marcheze momentul aniversar, nu spune nimic concret, în afară faptului că autorul este Ionel Arsene, că au trecut 3 ani de mandat, că sunt ani în care s-a lucrat și că trebuie să avem în continuare încredere în el. S-a ales această modalitate de ”comunicare” pentru că e mult mai facilă, nu necesită interacțiune directă, explicații și, mai ales, răspunsuri la întrebări directe.
”Dragi nemțeni, astăzi se împlinesc trei ani de când m-ați mandatat să vă reprezint în calitate de președinte al Consiliului Județean Neamț!
Vă mulțumesc pentru încrederea acordată și sper că în tot acest timp v-am dovedit, prin ceea ce am realizat pentru dezvoltarea județului nostru, că se poate!
Județul Neamț a atras sume record de la buget în acești ani. Am făcut lucrări care nu se făcuseră de la Revoluție – drumuri, poduri, grădinițe și multe altele. Am vrut să acopăr toate domeniile și am adus sportivi, agenții europene de turism, am organizat expoziții și festivaluri. Am pus sănătatea oamenilor pe primul loc și am obținut bani pentru echipamente, modernizări, dar și pentru începerea lucrărilor la un spital nou.
Le mulțumesc tuturor celor care îmi sunt alături și cu care fac echipă pentru a avea aceste realizări!
Mai am promisiuni de onorat, dar mai este și timp până la finalul actualului mandat! Nu vă voi dezamăgi! Vă cer doar răbdare și încredere în mine!”
În lipsa unui raport cu date concrete, cu informații coerente, nu filtrate de interesul electoral pe termen scurt sau lung, o analiză se poate face doar cu date publice sau informații obținute pe surse. Și nu se poate face decât pe domenii mari de activitate, nu raportată la inaugurarea unui podeț sau a unui drum. Firesc, astăzi ar trebui să începem cu marota tuturor guvernanților din Neamț din ultimii ani: turismul.
* Promisiunile din domeniul turismului – mai mult NU decât DA!
În 2016, când își prezenta programul cu care avea să câștige alegerile în Neamț, Ionel Arsene spunea că ”prioritatea mandatului meu în fruntea Consiliului Județean va fi atragerea de investiții în turism prin crearea condițiilor favorabile, dar și întărirea potențialului de dezvoltare pentru cele deja existente”.
La capitolul ”condiții favorabile” pentru dezvoltarea turismului, s-ar putea vorbi despre mai multe lucruri, dar, în primul rând, despre infrastructura rutieră. Care, în primii ani ai mandatului, cel puțin pe principalele drumuri de acces din județ, era dezastruoasă. Drumul dinspre Bacău spre Piatra Neamț, principala poartă de intrare în județ și locul unde funcționează cel mai apropiat aeroport, este și acum un coșmar pentru șoferi. Pași înainte s-au făcut, pe rețeaua de drumuri naționale, pe drumurile spre Vaslui și Suceava, mai nou spre Cheile Bicazului, unde acum se poate circula relativ civilizat. Instituția care administrează drumurile a alocat bani în Neamț, la presiunea constantă a lui Arsene, care, mult timp, a beneficiat de serviciile unui ministru al Transporturilor favorabil, pe care l-a sprijinit în a fi numit și, mai apoi, în a fi păstrat în funcție. E, totuși, dificil de anticipat ce va fi în continuare.
Poate cea mai importantă veste din punctul de vedere al infrastructurii, raportată la nevoile turismului nemțean, o reprezintă refacerea/reabilitarea drumului de la Bicaz la Poiana Largului, devenit aproape impracticabil. Lucrările au început și, în 6 luni, ar trebui finalizate, după care, din alți bani, ar trebui așternut covorul asfaltic.
La capitolul ”Vrem să facem, dar ne punem singuri piedici”, putem vorbi de reabilitarea axialului, drumul de la Izvorul Muntelui la Durău. Se spune că bani sunt, că proceduri se fac, dar nu există încă acord de mediu, pentru că s-a lucrat cu o lipsă de profesionalism vecină cu inconștiența. Dacă drumul se va face, va fi un punct (mare) câștigat pentru turismul nemțean.
În ce privește drumurile județene din preajma obiectivelor turistice, lucrurile stau mai bine, pentru că, în timp, primarii, în foame de voturi, au făcut presiuni pentru asfaltarea drumurilor. Pe de altă parte, presiuni a făcut și biserica, prin diverșii săi reprezentanți, care au un interes direct și, implicit, mercantil, pentru ca, în locurile de rugăciune și reculegere, să ajungă cât mai mulți oameni, să poată depune cuvenitele acatiste aducătoare de liniște celui care le scrie și de bani celui care le citește. Asta legat și de promisiunea de promovare și dezvoltare a turismului ecumenic.
Ce alte condiții favorabile a creat Consiliul Județean pentru ”atragerea de investiții în turism”? Greu de spus, în condițiile în care multe dintre promisiunile care ar fi putut crea un cadru de lucru au fost uitate sau nu a mai vorbit nimeni despre ele. De exemplu, ”dezvoltarea marketingului on-line al produselor turistice, prin realizarea unei platforme care să permită și să încurajeze vizitatorii să interacționeze și să facă schimb de impresii; organizarea de festivaluri culturale pentru tineri; lansarea unui program pentru promovarea diversității în turism”. Dacă n-au fost doar simple fraze cu iz electoral, acum, ele sunt probabil bine ascunse pe la serviciul Comunicare al Consiliului Județean sau în birourile strategilor de campanie. Platforma on-line nu e de găsit, festivalurile culturale de largă respirație pentru tineri se pot reduce la prestația jalnică a chiloților lui Cătălin Moroșanu, iar programul pentru promovarea diversității în turism probabil a fost lansat în același timp cu programul electoral al PSD.
Lecturând programul prezentat atunci, singurul care se ițește este un zâmbet, mai ales în dreptul mențiunii privind ”înființarea Muzeului Satului Viu” ca proiect al Consiliului Județean, despre oficiul de promovare turistică de la Bruxelles și București – necesar, dar care, deocamdată, dă bine doar la capitolul promisiuni -, despre realizarea de piste și trasee pentru biciclete pe Valea Bistriței, Lacul Cuejdel și alte zone pitorești sau despre Centrul Cultural de la Humulești. Nemaivorbind despre Ghidul Turistic al județului Neamț, și el de negăsit într-o versiune după 2016. Ca multe alte lucruri.
* 24.000.000 lei investiții nete în 2017 în hoteluri și restaurante
În lipsa unor date clare privind investițiile în turism, ne mulțumim cu ce găsim în statistici. De exemplu, firmele care funcționează pe baza codului CAEN pentru hoteluri și restaurante au trecut investiții în valoare de numai 24.000.000 lei. Asta înseamnă și reparații, construcții noi, achiziția de mașini și utilaje, etc. O sumă foarte mică, raportată la potențial și la necesar. În euro, ar fi un pic peste 5 milioane. Spre comparație, doar proiectarea pentru noul spital costă peste 20 de milioane.
* Lucruri care s-au făcut
În acest paragraf, trebuie, obligatoriu, menționate câteva lucruri. În primul rând Vacanțele Muzicale, care, de la an la an, au crescut ca nivel. Meritul Consiliului Județean este că a menținut finanțarea, cum s-a întâmplat și în cazul altor manifestări județene tradiționale – Florile Ceahlăului, Festivalul Internațional de Folclor, cel de datini și obiceiuri de iarnă, organizate tot prin Centrul pentru Cultură și Arte ”Carmen Saeculare”. În toate cazurile, a lipsit o acțiune coerentă de atragere a turiștilor, din țară și străinătate, la aceste manifestări cu potențial. Nu există niciun pachet turistic care să cuprindă aceste manifestări, pentru că nici un tur-operator nu a fost cointeresat să-l propună. Și nici să lege un festival de alte posibilități turistice din zonă. Din acest punct de vedere, nu se poate vorbi, sub nicio formă, de ”crearea de condiții favorabile”, nici măcar de eforturi în acest sens. Lipsesc viziunea și factorul coagulant, dar nu există nici presiune din partea investitorilor din turism, așa cum s-a întâmplat și se întâmplă, spre exemplu, în Suceava, unde orice inițiativă de promovare turistică sau de investiție în domeniu este considerată prioritară.
Situația este exact la fel în cazul celebrului Târg de Crăciun la Neamț. Celebru mai mult în media, mai puțin la nivelul participanților… De 3 ani, se cheltuiesc bani mulți, se fac eforturi, întotdeauna pe ultima sută de metri, că nu se face un buget la timp, dar, din punctul de vedere al atractivității, manifestarea este un fiasco. E un fel de spectacol de Revelion, în care vin artiști, se adună ceva oameni, mai mulți doar când vin niște nume cunoscute și cam atât. Partea de târg, în sensul care este cunoscut el la București, Sibiu și aiurea în Europa, nu există decât prin niște căsuțe amărâte, dar scumpe, plus ceva butoaie și butoiașe care sugerează că poșirca servită drept vin fiert ar fi ceva care are legătură cu strugurii. Și că merge de minune cu aceiași eterni cârnați și mici tradiționali.
Niciunul din artizanii planului de creare de condiții favorabile pentru turismul din Neamț nu și-a pus problema că locul unde se desfășoară cele mai multe din aceste manifestări – Curtea Domnească a Pietrei – este complet inadecvat pentru evenimente de acest gen. Că e nevoie de un loc – sau mai multe – unde să se poată desfășura logistica necesară, unde să se poată amenaja – termen care nu are nicio legătură cu verbul ”a înghesui” – diverse localuri, care să atragă și să-l facă pe unul din Vaslui, bunăoară, să piardă o zi la Piatra Neamț. Nemaivorbind de unul din Chișinău sau Italia.
Ce se întâmplă acum la diverse târguri sau multele festivaluri cu tentă istorică în zona respectivă nu are nimic de-a face cu turismul. Sunt acțiuni bifate, cu bani mulți, cheltuiți fără vreun folos pe termen lung.
Concluzia: nicio proiecție în timp, nicio strategie care să aducă plusvaloare. Dacă se rezolvă câteva articole laudative pe rețele de socializare, de multe ori postate și rostogolite prin postaci plătiți cu bani publici, toată lumea este mulțumită, banii pot fi justificați și totul se poate încheia cu o agapă și felicitări între organizatori.
* Ce mai rămâne din promovarea turismului în Neamț?
Fără discuție că, la modul oficial, s-ar putea spune cum s-a participat la mai multe târguri de promovare a turismului, cum participările s-au bucurat de un real succes, altul decât ședințele foto de-acum tradiționale. Că, inclusiv pe plan internațional, s-a făcut promovare. Iar cârcotașii care spun că ieșirile oficiale la alte târguri au fost, în realitate, niște excursii organizate și decontate instituțional n-au dreptate. Nu în totalitate.
În realitate, făcând abstracție de drumurile naționale și județene reabilitate sau în curs de reabilitare, turismul în Neamț nu a fost influențat aproape deloc de activitatea Consiliului Județean. Probabil că, în momentul când va deveni funcțional drumul de la Bicaz la Poiana Largului, influența va fi mult mai mare.
Privind strict în curtea Consiliului Județean, turistic vorbind, se pot vedea doar o scară de acces spre vârful Toaca, un proiect cu porțile de intrare în județ băgat într-un con de umbră după plecarea Oanei Bulai la București, un proiect cu Creangă Land și… cam atât. Tușa de culoare o reprezintă ”stațiunea” Negulești, teoretic administrată chiar de Consiliul Județean, unde paragina din mandatele trecute coexistă pașnic cu cea din actualul mandat.
Valentin BĂLĂNESCU
FOTO: Facebook/ Ionel Arsene