Magistrații din Neamț, îngrijorați cu privire la pensii

Prin Filiala Neamț a AMR, condusă de judecătoarea Valentina Baciu, magistrații din Neamț susțin demersurile făcute de CSM și de asociațiile profesionale cu scopul de a apăra pensiile magistraților. Poziția publică a Asociației Magistraților din România și a Asociației Procurorilor din România, în susținerea celei a Consiliului Superior al Magistraturii, este un răspuns la propunerea ministrului Finanțelor Publice de a impozita suplimentar pensiile speciale.

Reproducem integral comunicatul AMR și APR.

Doamna Presedinta a Consiliului Superior al Magistraturii,

Doamna Prim-Ministru,

Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) si Asociatia Procurorilor din Romania (APR) reamintesc faptul ca au avut in vedere, in mod constant, in actiunile si luarile lor de pozitie publica, in dialogul cu celelalte puteri ale statului si in propunerile/observatiile pe care le-au facut cu privire la modificarile legislative, respectarea independentei justitiei, ca pilon al statului de drept, precum si respectarea independentei magistratilor, ca garantie a dreptului la un proces echitabil, in contextul respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor.

Prin urmare, AMR si APR sustin demersurile indreptatite ale Consiliului Superior al Magistraturii, redate in comunicatul de presa de ieri, postat pe site-ul CSM, determinate de informatiile aparute in spatiul public privind propunerea Ministrului Finantelor Publice de adoptare a unor masuri legislative care ar duce la afectarea pensiilor magistratilor.

Dupa mai mult de doua decenii in care s-au aplicat prevederile legale privind pensia magistratilor, fara sa fie afectata substanta lor (chiar daca au existat modificari ale dispozitiilor ce reglementau acest drept), observam, cu justificata ingrijorare, ca se afirma in spatiul public, de catre reprezentanti ai executivului, iminenta unor masuri de ‘taiere’ a pensiilor magistratilor. Motivul ce ni se ofera, si anume cel al ‘secatuirii’ bugetului statului, nu a fost insotit de nicio analiza, de nicio cifra, de nicio prezentare concreta, de nicio comparatie cu celelalte puteri, prin prisma conditiilor in care se desfasoara activitatea, responsabilitatilor, incompatibilitatilor, vulnerabilitatilor. Prin urmare, nu apare ca justificand, sub nicio forma, o astfel de masura grava, iremediabila si, incontestabil, profund vatamatoare, nu numai din perspectiva matematica a veniturilor, ci si prin toate aspectele pe care le antreneaza.

Instituirea pensiilor magistratilor, prin Legea nr. 92/1992 si consolidarea lor prin Legea nr. 303/2004, a raspuns unei conceptii europene privind necesitatea asigurarii independentei financiare a magistratilor. Asadar, cuantumul pensiilor magistratilor nu a fost si nu este o ‘moda’ cu inflexiuni locale sau un ‘cadou’, un privilegiu – cum foarte bine a subliniat CSM –, ci reprezinta un element necesar al respectarii principiului independentei acestora. Includerea independentei financiare in conceptul esential al independentei justitiei nu a fost o inventie a asociatiilor profesionale care s-au luptat pentru reglementarea pensiei magistratilor in Romania, ani la rand, si nici o exceptie materializata din bunavointa legiuitorului roman.

In acest sens, la o comparatie, cu statele a caror legislatie si jurisprudenta o invocam de cate ori vrem sa aratam (unii dintre noi chiar cu malitiozitate) ca legea si practica autohtone sunt departe de a fi aliniate european, observam ca iesim ‘pe plus’!

In care dintre aceste tari judecatorii intrau/intra intr-o sedinta de judecata cu zeci si chiar peste o suta de cauze, inclusiv la instanta suprema, situatie care se repeta de mai multe ori pe luna? In care din aceste tari sistemul informatizat aplicabil la nivel national (in prea putine exista cu o asemenea extindere) ii monitorizeaza sub felurite aspecte cuprinse in 5 indicatori? In care dintre aceste tari, judecatorul este incadrat in campul ‘foarte bine’ numai daca operativitatea este de cel putin 106%? In care dintre aceste tari, o durata medie a cauzelor de 3,3 luni (de la inregistrare, pana la solutionare) – mai cu seama la instantele de control judiciar – nu este considerata laudabila, ci ‘normala’? In care dintre aceste tari exista instante in care numarul judecatorilor este vadit insuficient, trebuind sa intre azi in cauze civile, maine in faliment, poimaine in contencios administrativ si, intre timp, sa asigure permanenta la penal, sa studieze, sa pronunte hotarari, sa motiveze? In care dintre aceste tari exista o serie de instante/sectii unde, cum spuneam, numarul judecatorilor este inacceptabil de mic, iar numarul grefierilor este si mai mic, neexistand nici macar un grefier pentru un judecator? In care dintre aceste tari cad tavane ale incaperilor din instante, ziua in amiaza mare, si sunt gauri in pereti prin care se vad cladirile invecinate? In care dintre aceste tari legislatia se schimba in ritm ametitor si, de multe ori, contradictoriu, iar judecatorii trebuie sa tina pasul cu modificarile, indiferent de gradul lor de incarcatura? In care dintre aceste tari au existat perioade cand, anterior implementarii programelor legislative si la inceputul aplicarii acestora, judecatorii se temeau ca o parte (de cele mai multe ori, organul fiscal) vine cu un ordin, o circulara sau o decizie ‘proaspata’, pe care o flutura, bazandu-si argumentele, iar ei nu aveau de unde sa o stie, de pe o zi pe alta? In care din aceste tari exista, chiar si in prezent, instante care, din lipsa fondurilor, folosesc computere din anul 2007, ce mai degraba incurca, decat ajuta, insa li se cere judecatorilor sa isi indeplineasca atributiile la timp si intocmai?

Faptul ca fostul CSM si cel dinaintea lui au esuat in programul de normare a muncii si ca acesta s-a aplicat prin incalcarea lui, in sensul ca, in anul 2009 punctajul maxim a fost stabilit la 3.960, in 2010 a fost majorat la 5.060, dar in 2012-2013 existau instante la care punctajul pe complete si/sau judecator era de peste 7.000 si chiar de peste 10.000, reprezinta o realitate dramatica in care judecatorii si-au desfasurat activitatea ani si ani, poate intreaga cariera. Situatia a fost similara si in cazul procurorilor, din perspectiva gradului de incarcatura, precum si al faptului ca procurorii si judecatorii care instrumenteaza/solutioneaza cauze penale trebuie sa asigure efectiv permanenta dupa orele de program, uneori si in timpul noptii, la sfarsit de saptamana si in zilele de sarbatoare legala. Iar „asigurarea” permanentei nu inseamna un nume pe hartie, ci prezenta la parchet/instanta, precum si indeplinirea, cu urgenta a actelor procedurale/procesuale.

Si atunci, colegii care au muncit atata vreme in asemenea conditii (redate doar cu titlu exemplificativ fiindca lista grea ar fi putut continua) ce generau un stres si o oboseala permanente, carora, din pacate, destui dintre noi nu le-au rezistat, imbolnavindu-se grav, sa isi vada pensiile reduse, ca ‘multumire’? Sau, sa deplasam discutia, in mod fals, inspre lipsa normarii muncii si, vezi, Doamne, numai dupa aceea sa vorbim despre pensii? Ori sa ocolim realitatea, ducand discutia inspre cuantumul acestora si sa ne revoltam ca, aplicand exact aceleasi reguli de impozitare a pensiilor ca in cazul celorlalti cetateni, rezulta o cifra mai mare decat ne convine unora dintre cei in activitate? Deci, ce sa facem, sa propunem reguli drastice de impozitare doar pentru noi, magistratii, pentru a ne satisface orgoliul de judecatori sau procurori in activitate care nu suportam ca judecatorii sau procurorii care si-au ‘tocit’ coatele si mintile, fara ajutorul mijloacelor tehnice adecvate si in maldare de dosare pe fiecare sedinta, controlati de o inspectie judiciara in subordinea si la dispozitia altei puteri (executivului), sa aiba o suma mai mare in cont lunar, cu titlu de pensie?

Cei ce tin, in mod inexplicabil pentru noi, isonul informatiilor din spatiul public lansate de executiv, s-au trezit, se pare, doar acum, insa nu au gasit de cuviinta sa spuna nimic atunci cand s-au luat la rand, articol cu articol, din Legea privind statutul judecatorilor si procurorilor, la Comisia speciala comuna a Parlamentului. Si nici cand, prin stradania asociatiilor profesionale prezente, s-a insistat pentru gasirea unor solutii in cazul colegilor care se imbolnavesc in timpul si din cauza muncii. In schimb, propun acum – oare vor ordonanta de urgenta?? – ca la calculul pensiei sa conteze veniturile pe ultimii 3 ani. Adica mai drastic decat pentru orice alta categorie profesionala, mai rau decat pentru grefieri in cazul carora se iau in considerare veniturile pe ultimul an sau al altora pentru care se iau in calcul venituri pe 6 luni.

Oricat ar dori unii, fie si din interiorul sistemului, sa puncteze pe stilul populist, este inadmisibil faptul ca ignora ceea ce a insemnat si inseamna, in realitate, sa traiesti cu toate interdictiile si incompatibilitatile cu duiumul (stiti ca fostul CSM a stabilit cum ca nici macar presedinti de comitet de parinti nu putem fi, ca sa vedeti pana unde s-a mers cu ceea ce nu avem voie), ani la rand, si sa nu poti avea nicio alta sursa de venit (Curtea Constitutionala a accentuat aceasta realitate, cu ocazia controlului de constitutionalitate asupra Legii nr. 303/2004), iar la pensie sa ti se spuna, de catre unii colegi, ca nu ti se cuvine cat este prevazut de lege pentru ca nu esti in activitate! Este de asemenea inadmisibil, ca astfel de abordari sa nesocoteasca deciziile Curtii Constitutionale prin care, facand trimitere inclusiv la decizii europene, s-a statuat ca eliminarea pensiilor de serviciu ale magistratilor contravine principiului independentei justitiei. Si, haideti sa fim seriosi, intre reducere drastica si eliminare este doar diferenta de nuanta.

In fine, AMR si APR subliniaza ca, astfel cum s-a stabilit prin art. 8.1. din Statutul Universal al Judecatorilor, adoptat de Uniunea Internationala a Magistratilor in anul 1999 si actualizat in anul 2017, judecatorii trebuie sa primeasca o remuneratie suficienta pentru a le asigura independenta economica si, prin aceasta, demnitatea, impartialitatea si independenta. Remuneratia judecatorilor nu trebuie sa depinda de rezultatele muncii acestora ori de performantele lor si nu trebuie sa fie redusa pe perioada activitatii. Asadar, atat salariul, cat si pensia tin de demnitatea magistratilor – judecatori si procurori”.

 

pietricica turism

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.