Inundaţiile care au lăsat pe drumuri familii întregi din Văleni au adus pe tapet problema amenajării cursurilor de apă care străbat cartierul. Nişte firave pâraie, care, în verile secetoase, mai că nu au apă, s-au transformat în puhoaie de nestăvilit, care au sfărâmat garduri şi anexe şi au umplut casele oamenilor cu mâl. Rămaşi doar cu hainele de pe ei şi cu nişte pereţi îmbibaţi cu apă, oamenii au arătat spre Direcţia Silvică, spre Sistemul de Gospodărire a Apelor şi spre Primăria Piatra Neamţ, spunând că necazurile lor au fost provocate de tăierile necontrolate de arbori şi de neamenajarea pâraielor. Faptul că zilnic trec camioane încărcate cu lemne şi că, de pe vremea lui Ceauşescu, nu s-a mai făcut nicio lucrare hidrotehnică în zonă au fost argumentele cel mai des invocate de localnici. Şi, într-o oarecare măsură, au dreptate. Dar… există explicaţii.
* Direcţia Silvică Neamţ – 7 ani de demersuri
Ca răspuns la acuzaţia referitoare la tăierile haotice, inginerul Viorel Timişescu, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Silvice Neamţ, a precizat că nu este vorba despre exploatări, ci despre intervenţii pentru ”extragerea copacilor rupți, doborâți sau a celor afectați de fenomenul de uscare”. Cât despre capacitatea pădurii de a ”ţine” apa, situaţia este diferită pe versanţi, faţă de un loc drept. Iar solul era deja suprasaturat şi nu mai putea absorbi apa, pentru că, după cum a precizat directorul SGA Neamţ, în zona Văleni a plouat, cumulat, în intervalul 1-19 iunie, 109 l/mp, cu 106 l/mp în seara de 19 iunie, în decurs de două ore şi jumătate. Cât despre amenajările cursurilor de apă, birocraţia se dovedeşte greu de învins şi pentru instituţiile care performează, iar nemulţumirile primarilor care se plâng că au proiecte pentru care strâng avize şi aprobări vreme de 2 ani, când lucrările durează 3 luni, sunt dureros de justificate.
Aşadar, într-o adresă semnată de directorul Doru Gherghel şi expediată Prefecturii Neamţ, regăsim explicaţiile neamenajării torenţilor: ”Ținem să precizăm că, în cazul pâraielor necadastrate, limita de competență a Direcției Silvice Neamț, referitor la amenajarea și corectarea torenților, este de aproximativ 1.850 metri pentru pârâul Mănăstirii, 1.230 metri pentru pârâul Turcului, 780 metri pentru pârâul Sergentului și de 500 metri pentru pârâul Țiganului, măsurat de la izvor până la limita fondului forestier. Pentru diferența de curs de apă, responsabilitatea în ceea ce privește amenajarea albiei aparține celorlalți deținători, administratori, proprietari. Încă din anul 2012 Directia Silvică Neamț a făcut demersuri cu privire la iniţierea unor obiective de investiţii finanţate de la bugetul statului, pentru zona Văleni, şi anume pârâul Mănăstirii, Turcului, Sergentului şi Ţiganului.
Pentru aceste investiţii, în anul 2017 au fost aprobate notele de fundamentare, iar în anul 2019 sunt cuprinse în programul de investiții finanțat de la bugetul de stat, după cum urmează:
- Corectarea torenţilor din bazinul hidrografic pârâul Mănăstirii, OS Roznov – capacitate 0,5 km, lungime albie consolidată 0,24 km;
- Corectarea torenţilor din bazinul hidrografic pârâul Turcului, OS Roznov – capacitate 0,5 km, lungime albie consolidată 0,18 km;
- Corectarea torenților din bazinul hidrografic pârâul Sergentului, OS Roznov – capacitate 0,5 km, lungime albie consolidată 0,17 km;
- Corectarea torenților din bazinul hidrografic pârâul Ţiganului, OS Vaduri – capacitate 0,5 km, lungime albie consolidată 0,14 km;
Aceste obiective au fost avizate în comisia CTE RNP-Romsilva din data de 20.06.2019, în faza studiu de fezabilitate, urmând a fi transmise la MAP pentru avizare în cadrul comisiei CTE MAP.
Aceste lucrări din fondul forestier își pot îndeplini rolul pentru care au fost proiectate, condiționat de realizarea unor alte lucrări în aval de acestea, de către ceilalți administratori/ proprietari ai albiilor.
În zona Bâtca Doamnei, subliniem că nu a fost antrenată în viitură masă lemnoasă din exploatări forestiere, ci doar aluviuni și resturi din anexe gospodărești, garduri, punțile de lemn, metalice sau din beton ale persoanelor fizice. Menționăm că pârâul Doamna este cadastrat și nu este în administrarea Direcției Silvice Neamț”.
Am reprodus adresa integral, doar pentru ca oricine poate face o simplă adunare să vadă despre ce investiţii e vorba, comparativ cu ”lungimea” demersurilor.
”Cauza principală a fost lipsa amenajărilor”, a afirmat primarul Dragoş Chitic. ”Distrugerile s-au produs din cauza Direcției Silvice, de aceea am şi fost un pic acid când i-am explicat doamnei prefect, iar a doua instituţie responsabilă este Sistemul de Gospodărire a Apelor. Însă, dacă ar fi existat baraje de retenție, nu ar fi ajuns aluviunile în aval. Direcția Silvică spune că este în faza studiilor de fezabilitate, deci, implicit, recunoaște că are niște probleme nerezolvate”.
* Directorul Ion Păvăleanu: ”A fost o ploaie istorică, am scos 11.912 mc de aluviuni”
Pâraiele din Văleni, 5 la număr, nu sunt cadastrate, deci aparţin deţinătorilor terenurilor pe care se formează sau curg. Aşa se explică de ce prima porţiune este în grija Direcţiei Silvice, următoarea în administrarea SGA şi doar parţial se poate vorbi despre responsabilitatea primăriei. De exemplu, SGA Neamţ administrează 1.492 de metri din pârâul Bisericii, care are o lungime totală de 3.562 m, și 1.072 m din pârâul Turcului, care are o lungime de 2.302 m.
”Două din cursurile astea, pâraiele Turcului și Bisericii sau Mănăstirii cum îi mai spun localnicii, au beneficiat de lucrări de amenajare făcute în 1977, care sunt în administrarea noastră”, a declarat Ion Păvăleanu, directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Neamţ.
”Cumulat, pe cele două cursuri de apă, noi avem lucrări în lungime de 3,7 km. Ele au fost dimensionate la o probabilitate de calcul de 5%, adică se acceptă o inundație o dată la 20 de ani. Însă, neavând stație hidrologică și nefiind codificate, aceste cursuri de apă nu sunt monitorizate hidrometric. Ploaia care a căzut în seara de 19 iunie, peste un sol saturat, a generat o torențialitate de excepție, cu un transport activ de aluviuni, care au blocat cursurile de apă pe sectoarele mijlocii și inferioare. A fost o ploaie istorică, s-au înregistrat debite istorice, iar risc zero la inundații nu există. Noi am acţionat, începând cu data de 18.06.2019, cu un buldoexcavator, iar după evenimentele majore, din data de 20 iunie, am acționat cu două buldoexcavatoare și două autobasculante. Şi într-o zi de duminică un buldoexcavator a fost pus la dispoziția localnicilor, din omenie. Am scos 11.912 mc de aluviuni, o cantitate foarte mare. Iar lucrări de întreţinere am făcut. În anul 2017, am reparat 25 mp pereu din beton și am terasat, şi am extras 1.570 mc aluviuni. În 2018, am făcut reparaţii și am scos 1.455 mc aluviuni. Anul acesta, în prima etapă post-inundații, am eliberat albia de aluviuni şi am adus-o la secțiunea inițială, pentru a putea prelua alte viituri. Am făcut un proces verbal de calamitate și am consemnat lucrări distruse în valoare de 800.000 de lei fără TVA pe Bisericii și Turcului, care trebuie refăcute în regim de urgență. Pe pârâul Doamna sunt lucrări de 282.000 de lei, niște gabioane care trebuie făcute, albia colmatată pe 400 de metri şi umplutură în spatele gabionului, pe 50 de metri. Solicitarea a fost înaintată la București, la Administrația Națională a Apelor Române, urmează să fie promovată o hotărâre de guvern, pe situații de urgență. Problema este că trebuie reparate urgent, pentru că, altfel, se distruge și restul lucrării. Însă, repet, ploaia a fost istorică, o cantitate care cade o dată la 100 de ani. Râurile Siret, Moldova și Bistrița sunt monitorizate permanent și, atunci, este timp de prevenire, dar acum, când a plouat torențial și în 10 minute a venit apa mare, nu a mai fost timp de făcut nimic”.
* Decizii semnate de prefect: executarea în regim de urgenţă
Pe 26 iunie, într-o şedinţă a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, condus de prefectul Daniela Soroceanu, s-a luat o hotărâre cu 8 puncte clare. Primul şi al doilea se referă la aprobarea listei cu locuinţele afectate. O listă pe care apar 97 de case din Anexa Văleni şi alte 37 din Bâtca Doamnei. Proprietarilor li se vor acorda, în primă fază, ajutoare de urgenţă, cuprinse între 1.500 şi 3.000 de lei (în cazul în care locuinţa a fost afectată mai mult de 90%). În total 312.500 de lei, bani care vor veni de la Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, în baza borderourilor înaintate de Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Neamţ.
La punctul 3, figurează solicitarea pe care Instituţia Prefectului o va adresa Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva, pentru ”executarea în regim de urgenţă a lucrărilor de corectare, în fondul forestier, a torenţilor Mănăstirii (Bisericii), Turcului, Bolovoaia (Sergentului) şi Ţiganului”.
La articolul 4, aceeaşi Instituţie a Prefectului spune că va solicita Guvernului României acordarea unui ajutor ”constând în materiale pentru construit şi reparat locuinţe familiilor Gavrilescu Dumitru, Negrei Viorel, Ţuţuianu Adriana, Zugravu Elena şi Simionică Tatiana, din Anexa Văleni a Municipiului Piatra-Neamţ, conform necesarului stabilit de Primăria Piatra Neamţ”. Articolele 5 şi 6 conţin dispoziţii imperative pentru Primăria Piatra Neamţ şi Sistemul de Gospodărire a Apelor Neamţ, care trebuie să execute, în regim de urgenţă, lucrări de refacere/ regularizare a porţiunilor din albiile torenților Bolovoaia şi Ţiganului (primăria), respectiv Mănăstirii şi Turcului, precum şi refacerea lucrărilor de apărare de pe pârâul Doamna (SGA). Nu este lipsit de importanţă nici punctul 7, care se adresează primarului Dragoş Chitic, în sensul că el ”va verifica situaţia juridică a construcţiilor realizate peste sau în vecinătatea cursurilor de apă care s-au revărsat şi au produs inundaţii în lunile mai-iunie a.c., şi va dispune, după caz, măsuri de intrare în legalitate”.
Acum nu ne rămâne decât să măsurăm timpul, să vedem când şi în ce ritm se vor derula lucrările şi să stabilim semnificaţia concretă a expresiei ”regim de urgenţă”.
Teoretic, tot în regim de urgenţă ar trebui să se rezolve şi problema locativă a celor care au rămas, efectiv, pe drumuri, pentru că în casele lor nu se mai poate trăi. Şi doar 6 au solicitat locuinţe de necesitate, iar 5 le-au obţinut. După trei săptămâni de la inundaţii.
”Acordarea acestor locuințe se face pe baza solicitării, dacă omul nu vrea e opţiunea lui”, a declarat primarul Dragoş Chitic. ”Au fost 6 inițial, dar cineva a renunțat și a spus că preferă să-și renoveze locuința. Şi solicitarea este dublată de un raport ISU. Direcția de Asistență Socială a cerut acest raport, pentru a avea imaginea clară a proporţiei în care au fost afectate locuinţele. Dar sunt și oameni care au preferat să meargă la rude până la rezolvarea problemei locative. Când vor primi ajutor nu ştiu. În privința fondurilor guvernamentale, ni s-a promis ajutor, noi am trimis adrese și tot ce trebuia trimis către autoritățile statului”.
* Familie din Bâtca Doamnei: ”Pe durata dezastrului, cauzat de volumul mare de apă, am trăit o adevărată dramă”
La Bâtca Doamnei, pârâul a smuls mai toate punţile făcute de oameni pentru a avea acces din stradă la propriile locuinţe. Genul de amenajări pe care fiecare le face din ce are şi cum se pricepe. Aici va trebui să intervină primăria şi să constate dacă sunt autorizate şi dacă îndeplinesc minime condiţii de siguranţă. Însă puhoaiele au afectat şi două case, una dintre ele peste 90% cum figurează în lista cu ajutoarele de urgenţă. Este cea a soţilor Luminiţa şi Florinel Rusu, care au adresat un memoriu prefectului.
”În fapt, în noaptea de 19-20 iunie 2019, începând cu ora 22,30, în urma precipitaţiilor abundente care au avut loc în zona Bâtca Doamnei – Văleni şi care au produs pagube majore gospodăriilor şi anexelor din zonă, locuinţa noastră a fost profund avariată (în proporţie de 90% potrivit estimărilor specialiştilor din cadrul AJPIS Neamţ) în urma torentelor care s-au format datorită cantităţilor mari de precipitaţii înregistrate în zonă în perioada respectivă . În acest sens, la data amintită mai sus, în jurul orei 22,30, am fost surprinşi de un puhoi mare de apă rezultat în urma torenţilor, precum şi a ieşirii din matcă a râului Gliguţa, afluent al râului Doamna, având o cotă la vărsare de 349 m.d.m, în condiţii de precipitaţii normale.
În panica de moment, ne-am refugiat în podul casei, împreună cu fetiţa noastră, lăsând pradă torentului, care avea aproximativ 3 metri înălţime, parterul casei noastre precum şi agoniseala noastră de o viaţă, nemaiavând răgazul necesar să putem salva ceva din calea puhoaielor, decât propriile vieţi.(…)
Având în vedere aspectele sus-menţionate, vă adresăm respectuos rugămintea ca, în calitatea dumneavostră de prefect, ca reprezentant al Guvernului în teritoriu, să dispuneţi serviciilor deconcentrate aflate în subordinea Instituţiei Prefectului să întreprindă măsuri şi lucrări grabnice în consolidări şi refacerii zonei despre care am făcut vorbire, cu precădere în amenajarea râului Gliguţa, de natură să conducă la refacerea gospodăriilor în zona în care locuim pentru reluarea cursului normal al vieţii în condiţii de siguranţă”.
Se impune precizarea că ”râul” Gliguţa este, de fapt, un torent, care nu figurează nicăieri ca un curs de apă, după cum spune primarul Dragoş Chitic, şi este situat pe ”zona Direcţiei Silvice”, iar ”râul” Doamna este, de fapt, un pârâu, aflat în administrarea SGA. Familia Rusu locuieşte la confluenţa celor două cursuri de apă, iar cu ocazia inundaţiilor care le-au muşcat din grădină şi le-au adus câteva sute de metri cubi de aluviuni în curte, a rămas fără foişor şi fără magazii. În rest, casa nouă este la locul ei, iar o anexă, care include bucătăria, baia şi beciul, este afectată în sensul că apa a săpat pe dedesubt.
Florinel Rusu era pe terasa dinspre grădină când a văzut că se apropie valul de casă.
”Mi-a făcut curat în beci, a luat borcanele cu dulceață, zacuști, compoturi, nu mai am nimic și eu ziceam că anul ăsta nu mai fac”, spune Luminiţa Rusu. ”În foișor erau sobă cu plită, o vitrină frigorifică, un televizor, pat, un corp cu pahare, și noi stăteam și ne uitam poate nu-l ia. Și l-a luat. Dacă se înfigea acoperișul în pod, se făcea lac de acumulare”.
”Soluţia este alt loc de casă”, crede Florinel Rusu. ”Au mai fost inundaţii, dar nu în halul ăsta. A crescut apa, dar nu s-a întâmplat niciodată să intre în grădină, însă, în luna iunie, de trei ori am fost inundaţi. La a doua inundaţie, m-am dus la primărie, să trimită un utilaj să îndepărteze aluviunile de pe Gliguţa – erau copaci, cioate. Și atunci a intrat în grădină, a inundat beciul… De două ori am apelat la ISU să ne ajute: pentru fântână, fiindcă nu avem altă sursă de apă, şi pentru beci. Ar trebui apărare de mal şi pe Gliguţa şi pe Doamna, noi suntem la intersecţie. Partea pârâului ne-a mâncat tre metri din grădină în 15 ani, iar din terenul de 2.200 de metri pătraţi, cât am avut noi, nu ştiu dacă mai sunt 500 şi, efectiv, nu se face nimic. De la Apele Române ni s-a spus că nu au bani, să facem noi, dar să nu intrăm în albie că ne amendează”.
Pentru toţi cei care locuiesc în proximitatea cursurilor de apă, directorul Ion Păvăleanu a declarat: ”Omul de rând nu prea poate lucra în albie, doar dacă apa traversează proprietatea lui, dar și așa are nevoie de avize, pentru că nu poate face ce dorește el acolo. Punțile de pe partea stângă a malului pârâului Doamnei sunt exemplul cel mai recent. Au fost rupte toate, pentru că fiecare le-a făcut din ce-a avut și cum a crezut, dar toate sunt la nivelul malului. Trebuie autorizație de construcție pentru ele. E treaba primăriei”.
Cristina MIRCEA
