* Direcţia Silvică Neamţ – 7 ani de demersuri
Pentru aceste investiţii, în anul 2017 au fost aprobate notele de fundamentare, iar în anul 2019 sunt cuprinse în programul de investiții finanțat de la bugetul de stat, după cum urmează:
- Corectarea torenţilor din bazinul hidrografic pârâul Mănăstirii, OS Roznov – capacitate 0,5 km, lungime albie consolidată 0,24 km;
- Corectarea torenţilor din bazinul hidrografic pârâul Turcului, OS Roznov – capacitate 0,5 km, lungime albie consolidată 0,18 km;
- Corectarea torenților din bazinul hidrografic pârâul Sergentului, OS Roznov – capacitate 0,5 km, lungime albie consolidată 0,17 km;
- Corectarea torenților din bazinul hidrografic pârâul Ţiganului, OS Vaduri – capacitate 0,5 km, lungime albie consolidată 0,14 km;
Aceste obiective au fost avizate în comisia CTE RNP-Romsilva din data de 20.06.2019, în faza studiu de fezabilitate, urmând a fi transmise la MAP pentru avizare în cadrul comisiei CTE MAP.
Aceste lucrări din fondul forestier își pot îndeplini rolul pentru care au fost proiectate, condiționat de realizarea unor alte lucrări în aval de acestea, de către ceilalți administratori/ proprietari ai albiilor.
Am reprodus adresa integral, doar pentru ca oricine poate face o simplă adunare să vadă despre ce investiţii e vorba, comparativ cu ”lungimea” demersurilor.
”Cauza principală a fost lipsa amenajărilor”, a afirmat primarul Dragoş Chitic. ”Distrugerile s-au produs din cauza Direcției Silvice, de aceea am şi fost un pic acid când i-am explicat doamnei prefect, iar a doua instituţie responsabilă este Sistemul de Gospodărire a Apelor. Însă, dacă ar fi existat baraje de retenție, nu ar fi ajuns aluviunile în aval. Direcția Silvică spune că este în faza studiilor de fezabilitate, deci, implicit, recunoaște că are niște probleme nerezolvate”.
* Directorul Ion Păvăleanu: ”A fost o ploaie istorică, am scos 11.912 mc de aluviuni”
”Două din cursurile astea, pâraiele Turcului și Bisericii sau Mănăstirii cum îi mai spun localnicii, au beneficiat de lucrări de amenajare făcute în 1977, care sunt în administrarea noastră”, a declarat Ion Păvăleanu, directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Neamţ.
* Decizii semnate de prefect: executarea în regim de urgenţă
Pe 26 iunie, într-o şedinţă a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, condus de prefectul Daniela Soroceanu, s-a luat o hotărâre cu 8 puncte clare. Primul şi al doilea se referă la aprobarea listei cu locuinţele afectate. O listă pe care apar 97 de case din Anexa Văleni şi alte 37 din Bâtca Doamnei. Proprietarilor li se vor acorda, în primă fază, ajutoare de urgenţă, cuprinse între 1.500 şi 3.000 de lei (în cazul în care locuinţa a fost afectată mai mult de 90%). În total 312.500 de lei, bani care vor veni de la Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, în baza borderourilor înaintate de Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Neamţ.
La punctul 3, figurează solicitarea pe care Instituţia Prefectului o va adresa Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva, pentru ”executarea în regim de urgenţă a lucrărilor de corectare, în fondul forestier, a torenţilor Mănăstirii (Bisericii), Turcului, Bolovoaia (Sergentului) şi Ţiganului”.
La articolul 4, aceeaşi Instituţie a Prefectului spune că va solicita Guvernului României acordarea unui ajutor ”constând în materiale pentru construit şi reparat locuinţe familiilor Gavrilescu Dumitru, Negrei Viorel, Ţuţuianu Adriana, Zugravu Elena şi Simionică Tatiana, din Anexa Văleni a Municipiului Piatra-Neamţ, conform necesarului stabilit de Primăria Piatra Neamţ”. Articolele 5 şi 6 conţin dispoziţii imperative pentru Primăria Piatra Neamţ şi Sistemul de Gospodărire a Apelor Neamţ, care trebuie să execute, în regim de urgenţă, lucrări de refacere/ regularizare a porţiunilor din albiile torenților Bolovoaia şi Ţiganului (primăria), respectiv Mănăstirii şi Turcului, precum şi refacerea lucrărilor de apărare de pe pârâul Doamna (SGA). Nu este lipsit de importanţă nici punctul 7, care se adresează primarului Dragoş Chitic, în sensul că el ”va verifica situaţia juridică a construcţiilor realizate peste sau în vecinătatea cursurilor de apă care s-au revărsat şi au produs inundaţii în lunile mai-iunie a.c., şi va dispune, după caz, măsuri de intrare în legalitate”.
Acum nu ne rămâne decât să măsurăm timpul, să vedem când şi în ce ritm se vor derula lucrările şi să stabilim semnificaţia concretă a expresiei ”regim de urgenţă”.
Teoretic, tot în regim de urgenţă ar trebui să se rezolve şi problema locativă a celor care au rămas, efectiv, pe drumuri, pentru că în casele lor nu se mai poate trăi. Şi doar 6 au solicitat locuinţe de necesitate, iar 5 le-au obţinut. După trei săptămâni de la inundaţii.
”Acordarea acestor locuințe se face pe baza solicitării, dacă omul nu vrea e opţiunea lui”, a declarat primarul Dragoş Chitic. ”Au fost 6 inițial, dar cineva a renunțat și a spus că preferă să-și renoveze locuința. Şi solicitarea este dublată de un raport ISU. Direcția de Asistență Socială a cerut acest raport, pentru a avea imaginea clară a proporţiei în care au fost afectate locuinţele. Dar sunt și oameni care au preferat să meargă la rude până la rezolvarea problemei locative. Când vor primi ajutor nu ştiu. În privința fondurilor guvernamentale, ni s-a promis ajutor, noi am trimis adrese și tot ce trebuia trimis către autoritățile statului”.
* Familie din Bâtca Doamnei: ”Pe durata dezastrului, cauzat de volumul mare de apă, am trăit o adevărată dramă”
La Bâtca Doamnei, pârâul a smuls mai toate punţile făcute de oameni pentru a avea acces din stradă la propriile locuinţe. Genul de amenajări pe care fiecare le face din ce are şi cum se pricepe. Aici va trebui să intervină primăria şi să constate dacă sunt autorizate şi dacă îndeplinesc minime condiţii de siguranţă. Însă puhoaiele au afectat şi două case, una dintre ele peste 90% cum figurează în lista cu ajutoarele de urgenţă. Este cea a soţilor Luminiţa şi Florinel Rusu, care au adresat un memoriu prefectului.
”În fapt, în noaptea de 19-20 iunie 2019, începând cu ora 22,30, în urma precipitaţiilor abundente care au avut loc în zona Bâtca Doamnei – Văleni şi care au produs pagube majore gospodăriilor şi anexelor din zonă, locuinţa noastră a fost profund avariată (în proporţie de 90% potrivit estimărilor specialiştilor din cadrul AJPIS Neamţ) în urma torentelor care s-au format datorită cantităţilor mari de precipitaţii înregistrate în zonă în perioada respectivă . În acest sens, la data amintită mai sus, în jurul orei 22,30, am fost surprinşi de un puhoi mare de apă rezultat în urma torenţilor, precum şi a ieşirii din matcă a râului Gliguţa, afluent al râului Doamna, având o cotă la vărsare de 349 m.d.m, în condiţii de precipitaţii normale.
În panica de moment, ne-am refugiat în podul casei, împreună cu fetiţa noastră, lăsând pradă torentului, care avea aproximativ 3 metri înălţime, parterul casei noastre precum şi agoniseala noastră de o viaţă, nemaiavând răgazul necesar să putem salva ceva din calea puhoaielor, decât propriile vieţi.(…)
Având în vedere aspectele sus-menţionate, vă adresăm respectuos rugămintea ca, în calitatea dumneavostră de prefect, ca reprezentant al Guvernului în teritoriu, să dispuneţi serviciilor deconcentrate aflate în subordinea Instituţiei Prefectului să întreprindă măsuri şi lucrări grabnice în consolidări şi refacerii zonei despre care am făcut vorbire, cu precădere în amenajarea râului Gliguţa, de natură să conducă la refacerea gospodăriilor în zona în care locuim pentru reluarea cursului normal al vieţii în condiţii de siguranţă”.
Se impune precizarea că ”râul” Gliguţa este, de fapt, un torent, care nu figurează nicăieri ca un curs de apă, după cum spune primarul Dragoş Chitic, şi este situat pe ”zona Direcţiei Silvice”, iar ”râul” Doamna este, de fapt, un pârâu, aflat în administrarea SGA. Familia Rusu locuieşte la confluenţa celor două cursuri de apă, iar cu ocazia inundaţiilor care le-au muşcat din grădină şi le-au adus câteva sute de metri cubi de aluviuni în curte, a rămas fără foişor şi fără magazii. În rest, casa nouă este la locul ei, iar o anexă, care include bucătăria, baia şi beciul, este afectată în sensul că apa a săpat pe dedesubt.
Florinel Rusu era pe terasa dinspre grădină când a văzut că se apropie valul de casă.
”Mi-a făcut curat în beci, a luat borcanele cu dulceață, zacuști, compoturi, nu mai am nimic și eu ziceam că anul ăsta nu mai fac”, spune Luminiţa Rusu. ”În foișor erau sobă cu plită, o vitrină frigorifică, un televizor, pat, un corp cu pahare, și noi stăteam și ne uitam poate nu-l ia. Și l-a luat. Dacă se înfigea acoperișul în pod, se făcea lac de acumulare”.
”Soluţia este alt loc de casă”, crede Florinel Rusu. ”Au mai fost inundaţii, dar nu în halul ăsta. A crescut apa, dar nu s-a întâmplat niciodată să intre în grădină, însă, în luna iunie, de trei ori am fost inundaţi. La a doua inundaţie, m-am dus la primărie, să trimită un utilaj să îndepărteze aluviunile de pe Gliguţa – erau copaci, cioate. Și atunci a intrat în grădină, a inundat beciul… De două ori am apelat la ISU să ne ajute: pentru fântână, fiindcă nu avem altă sursă de apă, şi pentru beci. Ar trebui apărare de mal şi pe Gliguţa şi pe Doamna, noi suntem la intersecţie. Partea pârâului ne-a mâncat tre metri din grădină în 15 ani, iar din terenul de 2.200 de metri pătraţi, cât am avut noi, nu ştiu dacă mai sunt 500 şi, efectiv, nu se face nimic. De la Apele Române ni s-a spus că nu au bani, să facem noi, dar să nu intrăm în albie că ne amendează”.
Pentru toţi cei care locuiesc în proximitatea cursurilor de apă, directorul Ion Păvăleanu a declarat: ”Omul de rând nu prea poate lucra în albie, doar dacă apa traversează proprietatea lui, dar și așa are nevoie de avize, pentru că nu poate face ce dorește el acolo. Punțile de pe partea stângă a malului pârâului Doamnei sunt exemplul cel mai recent. Au fost rupte toate, pentru că fiecare le-a făcut din ce-a avut și cum a crezut, dar toate sunt la nivelul malului. Trebuie autorizație de construcție pentru ele. E treaba primăriei”.
Cristina MIRCEA