Dosarele Securității în Neamț: Operațiunea ”Fărcășanu”

O scrisoare, trimisă în iulie 1967 către conducerea superioară a Partidului Comunist Român, care avea la expeditor numele Vasile Cătănoiu, din comuna Țibucani, a pus pe jar Securitatea din întreaga țară și, mai ales pe cea din Neamț, în anii 1976-1977. Scrisoarea, pare-se, a fost trimisă din Farcașa – de aici și numele operațiunii -, iar în conținutul său se făcea referire la șoferii care au fost schimbați de pe autoturismele conducătorilor organizațiilor socialiste. A început o întreagă operațiune, în toată țara, prin compartimentele ”S”. În Neamț, s-au făcut eforturi uriașe pentru identificarea celui care, în scrisoarea sa, relata aspecte de natură să îngrijoreze însăși conducerea Securității.

În ciuda limbajului sec al documentelor publicate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, se poate observa uriașa desfășurare de forțe pentru identificarea celui care și-a permis să scrie direct conducerii de partid și stat. Documentele sunt strict informative, dar din ele rezultă o imagine înfricoșătoare, a unui aparat care avea posibilitatea să controleze totul. Sigur, e greu de verificat acum dacă într-adevăr s-au luat toate măsurile prevăzute în documente sau erau numai raportări care să închidă gura superiorilor. În definitiv, cincinalul în patru ani jum’ate și metrul de 90 de centimetri n-au apărut degeaba în acea epocă.

* Plan de măsuri: mostre de scris de la șoferii morți și de pe toată Valea Muntelui

Sub semnătura colonelului Ioan Bobu, șeful inspectoratului, s-a întocmit un plan de măsuri care, prin amploarea sa, amintește astăzi de marile anchete în cazul teroriștilor. De exemplu, se spune că ”pentru identificarea autorului, au fost întreprinse măsuri complete informativ-operative, de identificare și comparare grafică, atât în județul Neamț, cât și în județele vecine”. Fără succes, însă. Motiv pentru care se face un plan nou, pe puncte, care arată exact dimensiunea fenomenului.

Primul pas: maiorul Cornel Grecu se deplasează la Autobaza ITA din Toplița, în vederea comparării scrisului tuturor șoferilor, deoarece unii dintre ei lucraseră în fosta regiune Bacău.

Următorul pas: se vor lua și verifica toate probele de scris din comunele Farcașa, Borca, Poiana Teiului, Grințieș, Ceahlău, Hangu, Țibucani, de la toți cei vizați. În plus, în cazul Farcașei, s-au făcut tabele cu șoferii plecați din comună, dar și cu cei decedați, de la care trebuiau luate probe de scris! Același maior este însărcinat cu misiunea, împreună cu colegul maior Nicolae Jireghie.

Pentru situația în care cei doi pași se dovedeau a nu da rezultatele scontate, cei doi ofițeri, plus un căpitan, F. Stroie, erau obligați să obțină de probe de scris de la toate persoanele plecate din comuna Farcașa sau cele decedate. Începând cu 1967! Indiferent de profesia avută.

Pe lângă toate acestea, se foloseau, în completare, și măsurile clasice. De exemplu, cu termen permanent, ”rețeaua informativă din comuna Farcașa, cea din comunele limitrofe amintite mai sus, comuna Țibucani, precum și rețeaua din unitățile de transporturi, va fi instruită pentru a stabili dacă unele persoane nu fac comentarii asemănătoare cu cele din documentul încriminat”. Altfel spus, erau puși la treabă informatorii.

Pe lângă ofițerii deja amintiți, de întregul plan de măsuri se ocupau și lt. col. Vasile Stanciu, mr. Ioan Apetroaie și Petru Timofte.

* Verificări grafice: toți șoferii din fosta Regiune Bacău și lucrătorii de la ziarul ”Ceahlăul”

Cum cercetările s-au soldat cu eșec pe toată linia, în cazul ”Fărcășanu”, s-a trecut la un alt plan de măsuri. Se menționează că au fost comparate grafic toate dosarele șoferilor din fosta Regiune Bacău, apoi ale tuturor șoferilor din mediul rural din Neamț, ale tuturor întreprinderilor și instituțiilor din orașele Piatra Neamț, Roman, Bicaz și Târgu Neamț, inclusiv la redacția ziarului Ceahlăul. Apoi, colonelul Aurel Mihalcea a aprobat un nou plan de măsuri. Cele mai importante dintre ele arată, încă o dată, uriașa și înspăimântătoarea caracatiță care plana asupra populației.

Un prim exemplu și o primă măsură: ”se vor stabili nominal toți șoferii care în anul 1967 erau pe raza comunelor Borca, Poiana Teiului, Grințieș, Ceahlău, Hangu, iar de la rudele apropiate (părinți, frați, susori, soție, cumnați, socri) care, la acea dată, știau să scrie, li se vor lua probe de scris și compara grafic cu documentul incriminat”. O muncă titanică, migăloasă și extrem de enervantă pentru cei controlați.

O altă măsură îi avea în vedere pe toți șoferii instituțiilor și întreprinderilor din Neamț, vinovați doar că practicau această meserie, cărora urmau să le fie verificate înscrisurile. Nu numai lor, ci și rudelor apropiate. Ca să fie siguri că nu le scapă nimic, ofițerii aveau de mers cu verificările până în anul 1974.

* Un aparat monstruos, care putea verifica și morții

Documentele publicate de CNSAS demonstrează încă o dată, dacă mai era nevoie, că, atunci când se mobiliza, Securitatea putea verifica și morții, nemaivorbind de rudele acestora. Nimic nu rămânea necercetat, nu se precupețea niciun efort, dacă așa erau ordinele. Iar dacă pentru o simplă scrisoare anonimă către conducerea PCR s-a făcut o asemenea mobilizare de forțe, ne putem doar închipui ce se întâmpla când era vorba despre lucruri mult mai serioase.

Valentin BĂLĂNESCU

Pentru a vedea dimensiunea activității Securității, vă prezentăm și lista informatorilor și colaboratorilor din Intreprinderea de Transport Auto Piatra Neamț.