Oamenii depun deșeurile în tomberoane, le scot la poartă în ”ziua de gunoi” și mai departe nu se gândesc decât cum să-și spele pubelele și ce fel de saci menajeri să pregătească pentru următoarea săptămână. În locurile în care există containere speciale pentru colectarea gunoiului în mod selectiv, nici nu se mai ”obosesc” să citească ce scrie pe fiecare și se orientează, pur și simplu, după capacitate. Dacă este loc, aruncă niște pătlăgele peste carton sau pampers peste sticlă. Se gândesc că, oricum, deșeurile sunt colectate cu aceeași mașină și nu prea contează ce și unde se pune. Așa s-a născut cercul vicios: lumea aruncă la întâmplare, operatorul care preia deșeurile este nevoit să ridice gunoiul cu aceeași mașină. Nu are absolut niciun motiv să trimită sute de kilometri o mașină care nu are, practic, ce prelua. Și nu are, pentru că oamenii nu știu sau nu vor să înțeleagă că, dincolo de gunoiul pe care cineva li-l ia de la poartă, există alți oameni. Cu mâini, cu ochi și, mai ales, cu nas. Acei oameni, sortatorii, care desfac fiecare sac pe o bandă și aleg sticla, PET-urile și hârtia din gunoiul așa-zis menajer. Și găsesc în saci nu doar câini morți (care ar fi trebuit îngropați undeva), ci și conținutul din fosele septice, bine ”ambalat” în saci negri, care, în mirosul din hală, nu trădează nicio ”surpriză”.
* Zona 4 – infernul gunoiului ”rău” și simțul umorului bun
Zona 4 Neamț, una care cuprinde 12 comune de pe Valea Muntelui și de pe Valea Bistriței, este un exemplu de muncă și nervi, aproape irosiți, în numele un proiect care, în luna mai a anului 2017, își propunea să producă mult deșeu reciclabil. Ceva comparabil cu uimirea omului care se uită la televizor și, într-un filmuleț, vede cum, din gunoaiele scoase de el la poartă, se fac sticle noi, haine ”faine” și alte minunății la care nu s-ar fi gândit în veci. Apoi își spune în barbă, ca pentru sine: ”Asta se poate doar în țările civilizate, nu în România, noi mai avem 100 de ani până să-i ajungem pe alții”. Nu se gândește, însă, niciun moment, că acea civilizație, pe care o admiră, se construiește de la nivel de individ, prin gesturi simple, cum ar fi să se uite unde pune PET-ul când îl aruncă la gunoi.
Așa ajungem la subiectul ”educație”, pentru că, de mic, copilul trebuie învățat să facă lucruri simple, dar cu rezonanță pe tot parcursul vieții lui. Să salute, să mulțumească, să îmbrățișeze, să ceară iertare când greșește. Exact la acest aspect s-a gândit și reprezentantul firmei Edil Industry, ”nefericitul” Ionuț Rîpanu, când a propus un proiect școlilor din zonă. Tuturor școlilor din zonă. Adică firma venea cu biciclete și cu mingi sau alte obiecte care le-ar fi făcut bucurie copiilor, școlile ar fi trebuit să vină cu propuneri. Nu l-a sunat nimeni, niciodată. Iar ideea a intrat în hibernare, deși, la Iași, unde este sediul central al firmei Edil Industry, a mers foarte bine. Și copiii, care au înțeles că la capătul benzii de sortare sunt oameni – poate chiar părinții sau cunoscuții lor -, au ajuns să-i tragă de mânecă pe adulți și să le explice că un container cu hârtie peste care au turnat un kilogram de gem stricat nu mai poate fi folosit.
În zona 4 Neamț, care cuprinde orașul Bicaz și comunele Tarcău, Tașca, Bicazu Ardelean, Bicaz Chei, Dămuc, Hangu, Poiana Teiului, Farcașa, Borca, Grințieș și Ceahlău, se ”produc”, în medie, 600 de tone de deșeuri, într-o lună, care ajung în stația de sortare și transfer de la Tașca. De acolo, gunoiul menajer este transportat la depozitul de la Girov, iar deșeurile reciclabile la diverse firme din țară. Greu de găsit.
”Cartonul se vinde bine la o fabrică în Brașov, PET-ul transparent se vinde prin UTR-uri, însă sunt o mulțime de probleme. De exemplu, acum am sticlă de vândut. Am vorbit cu un reciclator din Buzău, dar nu găsesc nicio mașină s-o transport până acolo. Îmi trebuie o mașină mare, basculabilă. Toate sunt în port la Constanța, la cereale. PET-ul colorat îl vând doar dacă plătesc eu transportul și nu iau nimic ori iau foarte puțin și nu-mi scot cheltuiala de sortare. Într-un flux normal, într-o zi, doar pe stația de sortare am în jur de 10-11 oameni. Și eu tot sortez, dar, în momentul în care fac stoc și n-am cui să i-l vând, este o problemă. Folia merge bine, dar doar cea transparentă. Am vorbit la o fabrică de la Chișinău pentru a vinde sticla, dar trebuie făcută vama, s-a blocat tot în hârtii, cred că, până la urmă, pică. Și aproape n-am unde să vând în țară. Eu sortez ca să nu le duc la Girov, unde noul operator nu te primește dacă ai deșeu reciclabil în mașină. Acolo trebuie să ajungă doar menajerul. N-ai voie cu materiale de construcții, n-ai voie cu PET-uri, cu sticlă sau cu folie. De aceea este important să fie colectate separat. Pe omul de rând nu-l interesează asta. I-a luat cineva gunoiul de la poartă, sănătate! Să se descurce! Când fac colectarea deșeurilor după anumite sărbători mai mari, găsesc doze de aluminiu și sticlă de sticlă de la băuturi alcoolice. Asta înseamnă că a fost boierie în zona aceea. În restul anului, numai PET-uri. Eu am o vorbă: «Gunoiul ăsta e bun». Verific aproape toate mașinile când vin în stație, ca să nu fie materiale de construcții, să nu fie table, pământ sau frunze – ăsta este un alt subiect. Vrei să-ți iau niște pământ? Sună-mă, prietene, și trimit mașină specială să-ți ia sacul cu pământ! Cu toate că oamenilor li s-au dat acele compostoare pentru biodegradabile, pe care nu le folosește nimeni… În perioada asta a anului, dintr-o mașină, cred că un sfert conține numai pământ și frunze. Pe linia aia de sortare încă n-am găsit un cadavru și niciun om viu. Să iasă cineva și să spună că a băut prea mult și a fost pus în tomberon. În rest, am găsit absolut orice! Și-i rog pe oameni, și am mers personal la ei, am făcut kilometri în continuu, în fața mașinii, ceea ce înseamnă resursă de energie, consum nervos, plus timp, că durează foarte mult să mergi din casă în casă. Dar eu am mers în toată zona, ca pe timpul lui Moromete, cu fonciirea!”, spune Ionuț Rîpanu.
* Deșeurile trebuie scoase la porți DOAR în ziua colectării și ÎNAINTE de a veni mașina
Primăriile din Zona 4 au primit 350 de containere de 1,1 mc, destinate colectării selective. Doar o parte din ele sunt amplasate pe domeniul public, așa cum ar trebui, unele UAT-uri hotărând să le ”stocheze” în curte, în spatele sediilor. Sunt și primării care nu le-au amplasat pe domeniul public, dar le-au predat spre folosință unor persoane juridice.
Rugămintea reprezentantului firmei de salubritate către cetățeni este importantă: să utilizeze corect containerele și să nu depoziteze în ele deșeuri menajere. Cetățenii trebuie să înțeleagă că se poate face colectarea cu mașini separate DOAR atunci când ei vor respecta depozitarea pe fracții. De asemenea, este important – inclusiv pentru aspectul zonei, nu doar pentru eficiența serviciului de salubrizare – ca deșeurile menajere să fie scoase la porți DOAR în ziua colectării și ÎNAINTE de a veni mașina, nu după ce trece.
Angajații firmei Edil Industry au împărțit, în toată Zona 4, pliante privind colectarea selectivă, dar nu au văzut nicio schimbare, deși sperau ca investiția, de 150.000 de euro, pe care au făcut-o în stația de sortare de la Tașca, să merite din toate punctele de vedere. Mai ales din cel al atingerii scopului proiectului de colectare selectivă. Acum, curtea stației este plină cu baxuri de PET-uri, mai ales colorate, care se vând mai greu, și de sticlă. Toată vara, oamenii care lucrează acolo au stat cu ochii pe ele, de teamă să nu se autoaprindă de la temperaturile ridicate. (C. MIRCEA)
Un comentariu
Sustin campania de colectare selectiva agunoiului la sursa
Din acest motiv ar trebui sa publiocati acest articol un an intreg, tocmai pentru a intelege si nesimtitii care arunca gunoiul “la gramada” ca sortarea o fac tot niste oameni. Traim pe aceeasi planeta. Chiar nu le pasa ce lasa mostenire copiilor lor si generatiilor viitoare???!!